Mai multe asociaţii profesionale ale medicilor stomatologi atrag atenţia asupra situaţiei sănătăţii orale, arătând că, potrivit statisticilor, în ultimul an unul din cinci români nu a fost la dentist.

"Situaţia la nivel naţional nu este una cu care să ne mândrim. Avem în ţară 15.000 de cabinete sau clinici stomatologice, dar situaţia din mediul rural şi mediul urban este total diferită. Dacă în mediul urban sunt 14 cabinete la 10.000 de oameni, în mediul rural procentul este de şapte ori mai mic. Totodată, studiile INSP arată că în cazul copiilor proveniţi din familii care nu au venituri materiale deosebite au o şansă să aibă carii dentare de două ori mai mare decât copiii din familii cu posibilităţi. Potrivit INSP, în ultimul an unul din cinci români nu a fost la stomatolog şi, din aceia care au fost, doar 4% au venit pentru tratamente profilactice sau control periodic, restul fiind mânaţi de urgenţe dentare. Suntem pe penultimul loc la nivelul UE la numărul de vizite la stomatolog. Avem o medie de 0,3 per capita faţă de 0,9 media UE", a arătat, într-o conferinţă de presă, secretarul general al Societăţii de Stomatologie Estetică din România (SSER), dr Florin Lăzărescu.

El a mai precizat că peste 90% dintre medicii stomatologi îşi desfăşoară activitatea în mediul privat.

"Avem 8.500 de firme unde activează peste 16.000 de colegi, iar în ultimii 10 ani cifra de afaceri în domeniul stomatologiei a crescut de zece ori, ajungând la 4 miliarde de lei anul trecut", a mai spus medicul.

La conferinţa de presă au participat şi reprezentanţi ai Societăţii de Stomatologie Estetică din România, Asociaţiei Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România (AMSPPR), Asociaţiei Medicilor Stomatologi din Municipiul Bucureşti , Asociaţiei Medicilor Stomatologi Galaţi, Asociaţiei Române de Excelenţă în Ortodonţie şi ai Asociaţiei "Digital Dental Society".

Conf dr Bogdan Culic, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca, a subliniat că adresabilitatea la stomatolog ar fi extrem de mare dacă statul român ar finanţa acest domeniu la un nivel european.

"În România, statul român finanţează 5% ca şi procentaj medicina dentară. În UE procentajul este de 6 ori mai mare. La ora actuală, un medic stomatolog în relaţii contractuale cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are un buget alocat lunar pentru toţi pacienţii extrem de limitat, pe când în UE bugetul este strict direcţionat per pacient, adică pacientul ştie că apar anual trei, cinci, nouă manopere pe care le poate face plătite de stat. În România, medicul trebuie să meargă la primii trei pacienţi din luna respectivă, cui îi va face tratamentele care sunt incluse în programul naţional. Acest lucru trebuie neapărat schimbat", a afirmat Bogdan Culic.

La rândul său, dr Florin Lăzărescu - care şi-a anunţat candidatura la preşedinţia Colegiului Medicilor Stomatologi din România - a subliniat importanţa conştientizării sănătăţii orale.

"Integrarea ei în sănătatea la modul general este foarte importantă. Suntem cu toţii conştienţi de aceste programe naţionale. Toate aceste imagini şi mesaje cheie care apar la televizor în care un stil de viaţă este promovat şi avem mesaje şi campanii cheie care se desfăşoară în acest sens. Mesaje cheie în sensul unui control profilactic, unei vizite periodice la medicul stomatolog nu numai că vor îmbunătăţi şi vor creşte gradul de conştientizare a necesităţii vizitei la medicul stomatolog preventiv", a spus el.

Dr Florin Lăzărescu a pledat şi pentru atragerea de fonduri europene care să vină în sprijinul comunităţilor din mediul rural, realizarea de parteneriate între autorităţile locale, universităţi şi mediul privat pentru stimularea absolvenţilor de medicină dentară să se îndrepte spre zonele defavorizate.

Preşedintele Asociaţiei Române de Excelenţă în Ortodonţie, prof dr Irina Zetu, a prezentat câteva soluţii pentru rezolvarea problemelor în domeniul sănătăţii orale în mediul rural.

"Atât timp cât putem şi avem posibilitatea să direcţionăm o parte din fondurile colegiului şi fondurile naţionale către aceste zone, putem să atragem cu factorii locali, factorii responsabili, nu numai Colegiul, nici nu are dreptul legal, dar în colaborare cu aceste instituţii să creeze nişte facilităţi - facilităţile bancare, să fie un dialog mult mai intens şi constant cu băncile pentru a crea nişte soluţii reale şi realiste să se dezvolte şi aceste zone şi tinerii, indiferent cine, să poată să-şi deschidă şi în acele zone un cabinet şi atunci lumea va fi mult mai atrasă", a spus prof dr Irina Zetu. AGERPRES / (A - autor: Florentina Peia, editor: Marius Frăţilă , editor online: Anda Badea)