Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Tulcea susţine că populaţia care doreşte să-şi petreacă vacanţele în Deltă sau pe litoral nu are motive să se teamă de holeră, cât timp respectă regulile de igienă personală şi mănâncă în unităţi autorizate.

În acelaşi timp, unii operatorii economici de pe litoralul Mării Negre afirmă că numărul turiştilor este mai mic în perioada aceasta cu circa 70% faţă de perioada similară a anului trecut şi susţin că vizitatorii refuză să mănânce peştele pregătit în restaurante, susţinând că are holeră.

Medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu, a declarat, pentru AGERPRES, că prepararea termică a produselor din mare şi respectarea condiţiilor de igienă elimină orice posibilitate de a contacta vibrionul holeric.

"Din perspectiva alimentelor ce pot fi contaminate, s-a demonstrat că stridiile pe care le consumi crude, fără tratament termic ar avea un potenţial risc de transmitere a vibrionului holeric. Sau crustaceele, fructele de mare care la noi, cele specifice zonei noastre, oricum suportă un tratament termic. Prin tratament termic, se distruge foarte repede vibrionul holeric. El este foarte sensibil la dezinfectante, la clor. De asemenea, aciditatea, pH-ul acid al sucului gastric, în mod normal distruge vibrionul holeric. Persoanele care consumă sau au un tratament cu pansamente gastrice, cu alcalinizante ar putea avea o oarecare predispoziţie, dar respectând normele de igienă personală nu există niciun risc", a afirmat Argetoianu.

Reprezentanta DSP a amintit că toate unităţile de alimentaţie şi cazare publică au personal care urmează cursuri de igienă, acesta fiind reevaluat o dată la trei ani.

"Oamenii trebuie să ştie că tot personalul care deserveşte în unităţi de cazare şi alimentaţie publică urmează cursurile de igienă cu testare aferentă. După trei ani, are loc o reevaluare, o retestare şi certificare a însuşirii cunoştinţelor de igienă", a afirmat medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu.

Administratorul unui restaurant din Vadu, judeţul Constanţa, Denis Stamatescu, a declarat că prognozele pentru acest sezon estival sunt "sumbre", din cauza informaţiilor neoficiale vehiculate în mass media privind pericolul contactării holerei, după ce un baraj a cedat în Ucraina.

"Dacă mă uit pe cifre, suntem undeva la 30% din perioada similară a anului treut. Avem o scădere cu 70%, în condiţiile în care condiţiile meteo sunt mai bune ca anul trecut. E de plâns ce va fi pe litoral, dacă nu se iau măsuri, iar statul nu se implică. Clienţii care au venit la restaurant m-au întrebat de unde provine stavridul. Le-am spus că din Marea Neagră şi mi-au răspuns că nu vor, fiindcă e holeră în Marea Neagră", a precizat Denis Stamatescu.

În perioada 1991-1995, în judeţul Tulcea, s-au înregistrat peste 150 de cazuri de holeră, dar niciunul dintre ele nu s-a soldat cu moartea unui pacient diagnosticat cu această boală. Tulcea a fost astfel pe primul loc în România în cazuistica de holeră.

"În Sulina, a evoluat un focar de holeră cu peste 250 de cazuri, iar turişti cazaţi în hotel mergeau la plajă şi făceau baie în mare şi nu s-a înregistrat niciun caz de holeră. Turiştii erau cu copii de toate grupele de vârstă. Deci nu trebuie să ne speriem, pentru că este posibil să... Acum avem toate cheile şi toate condiţiile să ne protejăm. (...) Din perspectiva respectării normelor minime de igiene, chiar dacă ar exista o ipotetică contaminare, din punctul meu de vedere nu există niciun risc", a mai spus medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)