În sistemul public de sănătate creşterea salariilor determină o creştere a calităţi serviciilor medicale şi o reducere semnificativă a migraţiei profesioniştilor din sănătate, potrivit unui studiu comandat de Federaţia "Solidaritatea Sanitară".

"În condiţiile în care sunt puse în discuţie, în mod public, relevanţa şi impactul creşterilor salariale reale din Sănătate, Federaţia "Solidaritatea Sanitară" a comandat un studiu pe această temă. Analiza a fost desfăşurată în cadrul Centrului de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea", fiind bazată exclusiv pe prelucrarea unor informaţii din surse publice. Studiul a fost comandat pornind având în vedere următoarea ipoteză: dacă creşterile salariale anterioare au avut un impact semnificativ asupra calităţii serviciilor medicale şi asupra migraţiei profesioniştilor din sănătate atunci aceasta este direcţia de urmat pentru a creşte gradul de satisfacţie al pacienţilor", se menţionează într-un comunicat al organizaţiei.

Studiul a evidenţiat creşteri semnificative ale calităţii serviciilor medicale ce au intervenit în contextul creşterilor salariale din perioada 2017-2023. Conform studiului, creşterea calităţii serviciilor medicale este demonstrată atât de creşterea semnificativă a gradului de satisfacţie a pacienţilor cât şi de scăderea procentului pacienţilor care indică faptul că le-au fost solicitaţi bani sau atenţii. Creşterea salariilor angajaţilor din sistemul sanitar este corelată cu scăderea numărului pacienţilor care au indicat faptul că le-au fost solicitaţi bani sau atenţii cu 127%, acest indicator ajungând la nivelul de 1,8% (comparativ cu 4,1% înaintea de creşterea salariilor).

Potrivit documentului, în perioada 2017-2023 se înregistrează o creştere cu circa 37% a procentului pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de serviciile oferite de spitale (diferenţa în plus fiind de 13,6 puncte procentuale) şi o scădere cu circa 33% a pacienţilor care se declară nemulţumiţi. Numărul cazurilor în care pacienţii declară că ar indica unei persoane să se trateze în acel spital a crescut în perioada creşterilor salariale cu circa 5%, înregistrând o diferenţă în plus de 4 puncte procentuale.

În perioada 2017-2023 se înregistrează o creştere cu circa 14% a procentului pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de prestaţia medicilor (diferenţa în plus fiind de 8 puncte procentuale), putând fi observat nivelul foarte ridicat al acestui indicator comparativ cu celelalte evaluări.

Corelarea creşterii gradului de satisfacţie a pacienţilor cu creşterea veniturilor salariale se înregistrează şi în cazul asistentelor medicale: se înregistrează o creştere cu circa 30% a pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de prestaţia asistentelor medicale (diferenţa în plus fiind de 12 puncte procentuale). Potrivit studiului, se poate observa că nivelul maxim de satisfacţie este mai redus în cazul asistentelor medicale decât în cazul medicilor, una dintre explicaţiile posibile o constituie nivelul mult mai mic al creşterii veniturilor salariale în cazul asistentelor medicale. Situaţia este asemănătoare şi în cazul personalului medical auxiliar.

Totodată, se observă o creştere cu circa 40% a procentului pacienţilor care se declară foarte mulţumiţi de curăţenia din spitale (diferenţa în plus fiind de 12,2 puncte procentuale) şi o scădere cu 47% a pacienţilor care se declară nemulţumiţi. Se evidenţiază corelaţia dintre ritmul acordării creşterilor salariale şi creşterea gradului de satisfacţie faţă de curăţenia din spitale.

Ipoteza impactului negativ al creşterilor salariale asupra posibilităţii unităţilor sanitare de a asigura medicamentele şi materialele sanitare pentru pacienţi este infirmată de date, existenţa unor astfel de situaţii fiind în scădere cu 6,8 puncte procentuale.

"O primă concluzie este evidentă: în sistemul public de sănătate creşterea salariilor determină o creştere a calităţi serviciilor medicale. Cu alte cuvinte, este evident impactul pozitiv al creşterilor salariale. Acesta trebuie analizat în contextul existenţei numeroaselor inechităţi salariale, a perturbărilor induse de pandemiei şi, mai ales, în contextul impactului negativ al inflaţiei. Datele din studiu justifică o a doua concluzie: creşterile salariale anterioare au determinat o reducere semnificativă a migraţiei profesioniştilor din sănătate. Corolarul celor două concluzii: scăderea salariilor reale din sănătate determinată de migraţie va determina o scădere a calităţii serviciilor medicale şi o creştere a migraţiei profesioniştilor din sănătate (care va accentua şi mai mult scăderea calităţii serviciilor medicale). Creşterea salariilor din sistemul sanitar a avut două categorii de efecte: reducerea fenomenului migraţiei şi creşterea calităţii serviciilor medicale. Dacă dorim să păstrăm sau să amplificăm efectele atunci trebuie să menţinem şi să amplificăm sistemul recompenselor. Acum suntem în situaţia în care observăm cum se prăbuşeşte nivelul recompenselor din cauza inflaţiei, actualizarea şi reaşezarea lor fiind, deocamdată, refuzată", se mai spune în comunicat. AGERPRES/(AS - editor: George Bănciulea, editor online: Anda Badea)