Implementarea soluţiilor digitale în sistemul asigurărilor de sănătate din România reprezintă o stare de fapt, în momentul de faţă putându-se înregistra, stoca şi procesa un volum imens de operaţiuni, a declarat, luni, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, menţionând că anual sunt înregistrate şi validate peste 150 milioane de consultaţii şi servicii medicale.

"Implementarea soluţiilor digitale nu mai este demult o acţiune opţională a sistemului asigurărilor de sănătate din România, ci reprezintă un fapt, o stare de fapt, o necesitate prin intermediul căreia, dezvoltând-o de-a lungul timpului, putem înregistra în momentul de faţă, stoca şi procesa un volum imens de operaţiuni. De asemenea, pot fi identificate, validate şi verificate un număr impresionant de servicii medicale. Înregistrăm, procesăm, validăm şi dezvoltăm anual peste 150 milioane de consultaţii şi servicii medicale în ambulatoriu şi în spitale, peste 50 de milioane de reţete, peste 7 milioane de internări în spitalizare continuă sau de zi, peste 5 milioane de bilete de trimitere, peste 300.000 de formulare europene", a afirmat Cojan în deschiderea evenimentului "Digitalizare în sănătate", organizat de CNAS în colaborare cu Comisia Europeană, prin Direcţia Generală pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară.

Ea a subliniat că soluţiile digitale au deschis noi oportunităţi, care au permis luarea "celor mai eficiente şi mai raţionale decizii" pentru îmbunătăţirea mecanismelor interne privind prioritizarea alocării fondurilor şi crearea de algoritmi ai criteriilor de finanţare, precum şi pentru "dobândirea unei înţelegeri profunde privind nivelele de adresabilitate şi accesibilitate la serviciile medicale".

Cojan a menţionat că în ultima perioadă au fost modernizate şi digitalizate procedurile medicale, spre exemplu cele acordate la distanţă, au fost "electronizate" formularele de prescripţie medicală şi au fost digitalizate părţi importante din birocraţia medicală, precum dosarul electronic de sănătate al pacientului.

"Suntem convinşi în continuare că trebuie depuse eforturi pentru dezvoltarea acestei importante activităţi în care intră şi protocolul, provocări legate de confidenţialitatea şi securitatea datelor, de necesitatea portabilităţii în condiţii de siguranţă a datelor, dar sunt convinsă că vom găsi cele mai bune soluţii pentru respectarea acestei cerinţe", a spus Cojan.

Consilierul prezidenţial Diana Păun a afirmat că digitalizarea în sănătate optimizează munca profesioniştilor prin luarea unor decizii rapide cu privire la tratament.

"Integrarea soluţiilor digitale în ecosistemul îngrijirilor medicale remodelează dinamica şi modul de furnizare a serviciilor medicale. Instrumentele digitale conturează un peisaj în care pacienţii primesc îngrijiri centrate pe nevoi, iar practicienii pot oferi îngrijire individualizată şi mai pot eficientiza fluxurile de lucru. Digitalizarea în sănătate optimizează munca profesioniştilor prin luarea de decizii rapide cu privire la tratament şi partajarea datelor medicale, îmbunătăţeşte rezultatele pacienţilor, reduce costurile şi erorile umane. În pofida provocărilor legate de securitatea datelor, valorificarea potenţialului tehnologiei digitale în sănătate deschide calea către eficienţă şi sustenabilitate", a evidenţiat Păun.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

Ea a menţionat că "tehnologiile medicale modelează graniţele fizice ale statelor", iar infrastructura de servicii digitale de sănătate asigură continuitatea îngrijirilor la nivelul statelor membre, "datele personale de sănătate urmând persoanele atunci când se deplasează dintr-un stat în altul".

"Serviciile de prescripţie electronică şi dosarul pacientului facilitează schimbul transfrontalier de date medicale într-un mod sigur, eficient şi interoperabil astfel încât pacientul european să beneficieze de un diagnostic cât mai rapid, de un tratament mai bun şi de îngrijire de calitate", a mai spus Diana Păun.

"România are în PNRR, în componenta 7, investiţia 3, şi digitalizarea sistemului medical", a afirmat preşedintele Comisiei de sănătate a Camerei Deputaţilor, Nelu Tătaru, menţionând că transpunerea la nivel european a reţetei electronice şi a dosarului pacientului reprezintă o prioritate pentru sistemul medical românesc.

Potrivit acestuia, "accesul mai rapid, opinia a doua, a treia opinie fac ca pacientul să aibă şanse în creştere".

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO

"Din punctul de vedere al profesiei mele, de medic chirurg, şi al colegilor mei medici, consider că această uşurare a muncii noastre - reţeta electronică, dosarul electronic al pacientului - face ca atunci când avem contact cu un pacient, să nu o luăm de la zero, ci să putem continua o investigaţie sau să putem să adaptăm tratament la necesităţile acelui pacient", a mai spus Tătaru.

Reuniunea, care are loc în perioada 22-26 mai, cu tema digitalizarea în sănătate la nivel european, se desfăşoară anual sub îndrumarea Comisiei Europene. În cadrul evenimentului din acest an, reprezentanţii statelor membre îşi propun să analizeze provocările care ţin de interoperabilitatea şi configurarea serviciilor de "e-Prescription" - prescripţie electronică şi "Patient Summary" - dosarul medical al pacientului, în context transfrontalier, precizează CNAS.

Evenimentul aduce împreună, într-un cadru tehnic de lucru, peste 80 de specialişti din domeniul sănătăţii digitale din 22 de state membre ale UE şi are ca scop şi colaborarea în vederea dezvoltării punctului naţional electronic de contact pe sănătate (Open NCP), care va exista la nivelul fiecărui stat membru al UE, conform prevederilor proiectului de regulament european referitor la spaţiul electronic al datelor privind sănătatea - European Health Data Space (EHDS), mai arată sursa citată.

"În prezent, CNAS are în curs de implementare grantul pentru dezvoltarea "e-Prescription", for Cross-Border eHealth (E-prescription) - privind aplicarea drepturilor pacienţilor la asistenţa medicală transfrontalieră pentru asigurarea continuităţii în siguranţă a tratamentelor medicale, utilizând prescripţia electronică, atunci când asiguraţii români se află în şedere pe teritoriul altui stat membru. Totodată, CNAS a depus documentaţia pentru obţinerea finanţării proiectului "Patient Summary", care are ca obiectiv crearea infrastructurii necesare accesării datelor medicale ale pacienţilor în format digital, de pe teritoriul statelor membre ale UE", mai menţionează CNAS. AGERPRES/(A, AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dadârlat)