Managerul de screening din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", Dragoş Dendrino, a declarat, joi, la lansarea în judeţul Mureş a celui mai mare proiect de screening al tuberculozei desfăşurat în România, că incidenţa reală în mediul rural a acestei afecţiuni este de două-trei ori mai mare decât incidenţa obţinută clasic prin referirea pasivă.

"Incidenţa se măsoară într-un număr de cazuri la suta de mii de locuitori, programul nostru de screening - incidenţă de patru ori mai mare descoperită decât incidenţa naţională, decât 40 de cazuri la suta de mii de locuitori. Suntem undeva la peste 190 de cazuri la suta de mii de locuitori. (...) În acest moment, incidenţa pe care o are programul naţional este reprezentată într-o proporţie covârşitoare de persoanele care se deplasează către dispensare, cei care vin în contact cu programul naţional. La asta se adaugă incidenţa descoperită de noi mod activ, mergând în comunităţi. Iar în anii care urmează, prin eforturile combinate, vom avea o imagine din ce în ce mai clară a impactului tuberculozei din România. Ce ne arată proiectul de screening este că incidenţa reală în mediul rural este de două-trei ori mai mare decât incidenţa obţinută clasic prin referirea pasivă", a declarat Dragoş Dendrino, într-o conferinţă de presă.

În cadrul acestui proiect, a mai spus Dendrino, au fost vizate patru grupuri vulnerabile, şi anume persoanele cu domiciliul în mediul rural, persoanele fără adăpost, consumatorii de droguri injectabile şi persoanele aflate în penitenciar.

"Persoanele fără adăpost şi consumatorii de droguri injectabile sunt două categorii vulnerabile extrem de speciale, în sensul în care incidenţa cu tuberculoză este destul de mare, uriaşă. Cercetările noastre o să arate faptul că metodologia abordării acestor grupuri vulnerabile este diferită şi am testat modul în care putem ajunge, modul în care putem face testarea împotriva tuberculozei pentru fiecare grup vulnerabil, dar şi care ar fi incidenţa reală a tuberculozei din fiecare categorie unde nu am reuşit să ajungem. Nu am reuşit să ajungem în mediul urban, pentru că proiectul nu are ca şi grup ţintă inclus mediul urban, dar sperăm ca în următorul proiect de screening să putem ajunge măcar în urbanul mic şi să putem avea o imagine mai clară, mai completă asupra incidenţei reale a tuberculozei în România", a subliniat Dragoş Dendrino.

Specialistul în comunicare al proiectului, Paula Rusu, a arătat că analiza statistică pe datele care au ieşit după aproximativ 80.000 de beneficiari ai proiectului de screening arată o diferenţă mare între incidenţa naţională şi incidenţa în zona rurală.

"Un medic pneumolog spune aşa: în spatele unui pacient diagnosticat cu tuberculoză sunt 10 cazuri nediagnosticate. Asta poate să fie infecţie latentă, o infecţie care nu debutează niciodată sau debutează undeva pe parcursul vieţii pacientului. Şi acum mă întorc la cifra brută 46,1 (la 100.000 de locuitori - n.r.) incidenţa la nivel naţional, 147,1 în rural, de şase ori mai mare. Deci, practic ceea ce vedem în datele programului naţional e vârful icebergului în ceea ce priveşte tuberculoza, tocmai acesta este rolul acestui proiect. Screening în sine înseamnă să te duci să cauţi un viitor pacient, pentru că este aproape sigur că va fi pacient înainte ca să debuteze boala, înainte ca primele simptome să îşi facă apariţia. (...) Niciunul dintre noi nu e protejat. E suficient să ai ghinionul să respiri la momentul nepotrivit, în locul nepotrivit pentru ca să treci prin această infecţie. Asta nu înseamnă boală automat, dar riscul de boală în momentul în care ai întâlnit microbul şi s-a aşezat frumos undeva în organismul nostru, poate deveni unul real atunci când sistemul imunitar este suficient de slăbit şi nu mai poate să ne protejeze împotriva acestui microb care are prost de obicei să intre în organism şi să doarmă acolo, la propriu, cu anii", a spus Paula Rusu.

Potrivit acesteia, cifrele în România sunt în scădere, dar tuberculoza rămâne totuşi una dintre cele mai stigmatizante şi stigmatizate boli la nivel naţional.

"O să vă spună orice medic pneumolog care diagnostichează şi tratează tuberculoza că nu au fost puţini pacienţii care ajunşi cu analize în cabinet le spun medicului 'Dă, Doamne, să fie cancer, să nu fie tuberculoză'. Este îngrozitor nivelul de stigmă care a reuşit să creeze această mentalitate. Cancerul de plămâni nu se vindecă, din păcate, şi este cea mai mortală formă de cancer care există. Tuberculoza se tratează, se vindecă. Cu tuberculoză te poţi întoarce la muncă în primele două luni după ce ai început tratamentul. Sunt nişte lucruri ale. Dar pentru că noi vorbim despre o boală contagioasă în care, în mod tradiţional, în spatele ei, o anchetă epidemiologică în care familia, colegii de la serviciu şi alţi oameni cu care a mai intrat în contact ajung pe la medicul radiolog ca să facă o radiografie, creează o stigmă şi o imagine de apocalipsă. Ori nu e aşa. Tuberculoza se vindecă", a subliniat Paul Rusu.

Cel mai mare proiect de screening al tuberculozei desfăşurat în România implementat de Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Bucureşti, în parteneriat cu şase organizaţii neguvernamentale, a fost lansat, joi, în judeţul Mureş şi urmează să se deruleze în nouă comune - Saschiz, Albeşti, Nadeş, Fântânele, Ogra, Petelea, Hodac, Deda şi Răstoliţa.

"Este un program naţional care se desfăşoară în toate judeţele din România şi în municipiul Bucureşti (...). Şi nu a poposit în judeţul Mureş neapărat pentru că judeţul Mureş este un judeţ problematic. (...) Suntem în zona verde, dar orientativ, ca să vă spun incidenţa zice că se află sub media de ţară 31,7 la suta de mii de locuitori în anul 2021 şi, orientativ, ca să vă dau o cifră, în judeţul Mureş, în anul 2022, au fost înregistrate 177 de cazuri noi şi recidive, iar dintre acestea dintre cele 177, 114 au fost vindecate sau au primit tratament complet. În judeţul Mureş au fost înregistrate 19 cazuri de deces prin tuberculoză", a precizat prefectul judeţului Mureş, Mara Togănel.

La conferinţa de presă de la Târgu Mureş au mai participat şeful DSP Mureş, dr. Iuliu Moldovan, managerul Spitalului Clinic Judeţean Mureş, dr. Ovidiu Gîrbovan, coordonatorul judeţean al programului de screening, dr. Edith Janosi, precum şi un fost pacient care a trecut prin această afecţiune, Ştefan Răduţ. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)