Profesorul Adrian Streinu-Cercel a declarat, marţi, la o dezbatere privind combaterea consumului de droguri în şcoli, că trebuie intervenit în forţă în această problemă, care afectează un mare număr de tineri.

"Este cât se poate de clar că trebuie intervenit în forţă în această problemă, mai ales că acelea aşa-zise legale sunt nişte droguri nenorocite, care pârlesc creierul celor care consumă, în proporţie de peste 30% în primele şase luni de utilizare a lor", a explicat Streinu-Cercel, la dezbaterea "Rolul educaţiei în combaterea consumului de droguri şi substanţe etnobotanice. Importanţa campaniilor de prevenire cu caracter permanent" organizată de Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor.

El a prezentat mai multe date ale Agenţiei Naţionale Antidrog, potrivit cărora, în 2021, 6% dintre tinerii între 16 şi 34 de ani declarau că consumat droguri în ultima lună.

"Eu am încercat să mă uit pe nişte date la ANA. (...) Valorile pentru anul 2021 arată că, la nivelul tinerilor de 16 - 34 de ani, 6% declară consum de droguri în ultima lună, câteva mii de elevi şi studenţi, 28% consumă cannabis şi noile substanţe psiho-active, aşa-zisele legale. România are doar 1.600 de locuri de tratament, cu maxim 30 - 40 pentru adolescenţi sub 18 ani, iar vârsta primului consum a scăzut la 13 ani", a menţionat senatorul.

El a susţinut că pentru un control al consumului de substanţe interzise nu copilul trebuie testat în şcoli, ci suprafeţele.

"Adicţia de droguri, fiind o boală cronică, trebuie în primul rând prevenită, iar dacă s-a declanşat trebuie tratată ca o boală cronică. Până acolo, însă, trebuie făcute campanii de informare şi educare la nivelul şcolilor şi pentru a ţine şcolile sub control ar trebuie să recurgem la testarea suprafeţelor, băncilor etc şi a apelor reziduale pentru a cunoaşte circulaţia drogurilor. Dacă ştii ce droguri circulă într-un anumit teritoriu, ştii şi încotro s-o iei încât să-i cauţi pe cei care le aduc şi le distribuie", a explicat Streinu-Cercel.

Directorul Agenţiei Antidrog, Ramona Dabija, a precizat că, pe lângă campanii de prevenţie, trebuie sensibilizaţi părinţii, care adesea nu permit copiilor participarea la aceste evenimente privind riscurile consumului de substanţe interzise şi nici nu merg cu ei la psiholog în urma depistării unor probleme comportamentale.

"Împreună cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii lucrăm la un ordin comun - este o reţea de siguranţă, pe de o parte, abordăm profesorii şi încercăm să-i formăm să-şi dea seama atunci când un copil devine neglijent, nervos, când îşi schimbă comportamentul, sunt anumite semne, iar profesorul poate să ceară sprijinul consilierilor şcolari care au datele de contact ale celor de la ANA", a afirmat Dabija.

Ea a adăugat că, de cele mai multe ori, copiii care se confruntă cu astfel de probleme nu sunt supravegheaţi de părinţi.

"O altă problemă identificată, împreună cu Ministerul Sănătăţii, este cea a medicilor de familie. Aceştia sunt cei care pot semnala, pot trimite către specialişti, psihologi sau psihiatri atunci când copiii au probleme. Problema noastră este că de multe ori părinţii nu-şi dau acordul să fie văzuţi copiii de un psiholog, nu mai vorbim de psihiatru şi, deşi au scrisoare medicală, ei nu se duc şi ne dăm seama de acest lucru când ei se reîntorc la secţia de toxicologie", a mai explicat directorul ANA.

Ramona Dabija a menţionat că, tot în cadrul acestui mecanism de siguranţă dezvoltat împreună cu Ministerul Sănătăţii, se doreşte ca în momentul în care un copil ajunge în secţia de urgenţă să nu fie trimis acasă imediat, ci să fie văzut de specialişti, deoarece sigur are o problemă mult mai gravă.

"Fiecare şcoală are un poliţist de la Siguranţă Şcolară, mai nou, care se ocupă de acea şcoală. Eficienţa campaniilor de prevenire - o cifră care nu s-a spus - este o scădere de 12% la consumul recreaţional al copiilor. Copiii, datorită campaniilor de prevenire, nu mai experimentează acest consum de substanţe. Într-adevăr, avem o creştere la dependenţă şi aici este cifra care trebuie să ne îngrijoreze pe noi - 6%", a adăugat Dabija.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

La dezbatere s-a discutat despre modalităţile de prevenire şi informare în unităţile de învăţământ, eradicarea consumului de droguri şi substanţe etnobotanice în rândul tinerilor, nivelul autorităţii şcolii în faţa elevilor, atitudinea şi importanţa rolului părinţilor în educarea şi prezentarea pericolelor la care se expun tinerii, legătura între bullying şi consumul de droguri şi consecinţele consumului de droguri la această vârstă. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)