Rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie "George Emil Palade" din Târgu Mureş, profesor doctor Leonard Azamfirei, susţine că este nevoie de o reţea naţională de spitale universitare, dat fiind faptul că, potrivit clasificării mondiale a spitalelor pe anul 2022, primele 25 de spitale din Europa sunt universitare.

"Recent a fost dată publicităţii clasificarea mondială 2022 a spitalelor - World's Best Hospitals 2022, realizată de către Newsweek şi compania Statista. Dacă primele poziţii din cele 250 care apar în clasificare sunt ocupate, de fiecare dată, de spitalele din SUA (primele 3 poziţii), este de comentat ierarhia spitalelor din Europa. Există o legătură firească între puterea economică a ţărilor şi calitatea serviciilor medicale din aceste ţari, dar aş vrea să mai aduc în faţă încă un lucru evident: fie din denumirea spitalelor, fie din analiza sumară a activităţilor acestora rezultă că primele 25 de spitale din Europa sunt spitale universitare (...) În toată lumea, performanţa medicală de vârf se face mai ales în spitalele universitare, fără ca această afirmaţie să diminueze în vreun fel importanţa activităţii medicale din celelalte spitale publice sau private, care are însă o orientare mai ales comunitară, cu adevărat necesară de altfel, la fiecare nivel sau uneori chiar de rentabilitate imediată, cu referinţă, mai ales la serviciile medicale private", a arătat dr. Leonard Azamfirei, pe Facebook.

Potrivit rectorului UMFST Târgu Mureş, recenta decizie luată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii împreună cu Ministerul Sănătăţii de a face transferul spitalelor din reţeaua Transporturilor la universităţile de medicină şi la autorităţile locale reprezintă "ocazia de aur" de a crea şi în România o reţea naţională de spitale universitare, aşa cum există de altfel în toate sistemele medicale performante din întreaga lume.

Rectorul consideră că un asemenea demers complex trebuie făcut cu înţelepciune, pentru a proteja interesele pacienţilor, mai întâi, dar şi ale personalului medical care lucrează în aceste instituţii, precum şi interesul naţional de securitate în transporturi.

"Toate acestea însă se pot reglementa cu atenţie dacă acceptăm schimbarea. Importantă mi se pare ideea! Iar aprecierea nu vine dintr-un interes local, în Târgu Mureş nefiind, din păcate, un spital CFR. Construim din resurse proprii un spital universitar - Spitalul clinic G. E. Palade, care sper să nu fie unic, ci să devină o parte a unei reţele naţionale. Universităţile au expertiza şi capacitatea financiară de a da o nouă dimensiune, de excelenţă, asistenţei medicale din România. Şi poate că intrăm astfel şi într-o normalitate: Ministerul Transporturilor să se ocupe de...transporturi, iar Ministerul Sănătăţii, de sănătate! Credeţi că ar exista vreun serviciu asigurat în prezent de spitalele CFR care nu ar putea fi realizat de celelalte spitalele civile sau militare? Este nevoie de o schimbare, făcută mai întâi conceptual şi apoi de forţa necesară de a fi pusă în practică. Dar schimbarea începe cu ideile noastre", a subliniat rectorul UMFST Târgu Mureş.

În opinia acestuia, spitalele universitare au atribuţii suplimentare, în sensul că ele trebuie să facă nu doar medicină de performanţă, ci să fie locul unde apare inovaţia în medicină sau se introduce inovaţia în primă instanţă.

"Este locul unde se formează studenţii şi medicii rezidenţi, unde se supraspecializează medicii, este spaţiul dezirabil de cercetare medicală, de studiu şi de progres. Este locul de ultimă adresabilitate la care apelează nu doar bolnavii cu patologii complexe, ci, deseori chiar medicii din spitalele de un alt rang, din dorinţa comună de a rezolva un caz medical dificil. Dacă nu acolo, unde altundeva? Este sau trebuie să fie locul profesionalismului în medicină", a mai susţinut dr. Leonard Azamfirei. AGERPRES/(AS - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)