Peste 3.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă în ultimii ani, au atenţionat joi reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

"Pacienţii din România plătesc în ultimii ani din ce în ce mai mult pentru medicamente din cauza politicilor de preţ şi de taxare stabilite de Guvern, la care se adaugă creşterea accelerată a costurilor de producţie, generată de pandemie şi de războiul din Ucraina. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) trage un semnal de alarmă că peste 3.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă, ceea ce creează un paradox - pacienţii au la dispoziţie medicamente inovative (cu un preţ mai mare), dar nu au acces la medicamente generice (cu până la 80% mai ieftine)", afirmă APMGR într-un comunicat remis presei.

Totodată, APMGR solicită Guvernului României implementarea de urgenţă a unor măsuri care să asigure accesul pacienţilor români la sănătate şi care să protejeze bugetul CNAS, printre care ajustarea preţurilor cu rata inflaţiei, cel puţin pentru medicamentele de până în 50 lei, şi alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice.

O primă problemă a producătorilor de medicamente generice o reprezintă creşterile de preţ la nivel global ale tuturor componentelor care intră în producţia de medicamente (energie, transport, materii prime şi ambalaje). Deşi aceste creşteri sunt între 20% şi 300% faţă de anul 2021, preţul medicamentelor nu poate fi crescut, deoarece "este reglementat de către Ministerul Sănătăţii".

"Pe lângă inflaţie şi limitarea preţurilor la medicamente, există însă şi o problemă a taxei clawback. Medicamentele generice de import compensate 100% şi cu preţuri până la 50 de lei plătesc o taxă clawback de peste 28%, deşi Legea 53/2020 prevede 20%. Diferenţa este dată de faptul că taxa se calculează la preţul de raft, preţ care include adaosurile comerciale şi costurile cu distribuţia", afirmă producătorii de medicamente generice.

Astfel, inflaţia şi taxa clawback mai mare decât prevede legea afectează în special medicamentele generice, peste 3.000 dintre acestea ieşind de pe piaţă în ultimii ani.

Conform APMGR, pe măsură ce medicamentele generice cu preţ mic, "cele mai împovărate" de taxare în acest moment, ies de pe piaţa din România, CNAS ajunge să cheltuie tot mai mult din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, deoarece va compensa medicamente mai scumpe.

"În momentul în care pacienţii nu găsesc medicamentele ieftine, cu siguranţă vor renunţa la tratament. Iar dacă vorbim de boli cronice, e grav, pentru că viaţa pacienţilor e în pericol. Iar pe termen lung, cheltuielile statului cresc exponenţial. Vorbim mereu că avem sau ne dorim să avem un sistem de sănătate centrat pe pacient, dar, de fapt, Guvernul are primordial în vedere cheltuielile pe termen scurt", a afirmat preşedintele COPAC, Radu Gănescu, citat în comunicat.

În întreaga lume, medicamentele generice şi biosimilarele reprezintă soluţia pentru creşterea accesului la tratament, întrucât ele înseamnă mai mulţi pacienţi trataţi din aceeaşi sumă de bani, afirmă producătorii de medicamente generice.

"România are de patru ori mai puţine medicamente generice decât Polonia, de două ori mai puţine decât Cehia şi de şase ori mai puţine decât Germania. Există, deci, o oportunitate foarte mare de a genera economii suplimentare prin intrarea pe piaţă a unor noi medicamente generice", se mai arată în comunicat.

"Există soluţii. Alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice şi ajustarea preţurilor de până în 50 lei cu rata inflaţiei pot scoate din impas accesul pacienţilor la medicamente generice. Guvernul, prin Ministerul Sănătăţii şi cel al Finanţelor, trebuie să intervină de urgenţă pentru a corecta această situaţie paradoxală care face fabricarea şi importul medicamentelor generice extrem de dificile. Solicităm Guvernului să formeze un consiliu interministerial şi să pună în aplicare aceste soluţii", a susţinut Daniel Bran, vicepreşedinte APMGR.

Medicamentele generice sunt echivalentele medicamentelor originale ale căror brevete au expirat. Ele conţin aceeaşi substanţă activă ca şi produsul original, fiind echivalente din punct de vedere al dozei, concentraţiei, căii de administrare, siguranţei, eficacităţii şi indicaţiilor terapeutice. AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Citeşte şi:

• VIDEO Rafila: Avem un grup de lucru referitor la politica de preţ în cazul medicamentelor; este un subiect care ne preocupă