Sforăitul asociat cu apneea în somn poate induce la nivelul organismului modificări ale concentraţiei de oxigen, iar scăderea oxigenului din sânge are repercusiuni la nivelul tuturor organelor şi sistemelor, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, managerul Institutului "Marius Nasta", Beatrice Mahler.

Medicul a afirmat că atunci când o persoană sforăie trebuie să se prezinte la medic pentru o evaluare de somn.

"Sforăitul este un semnal de alarmă pentru persoana care este informată de partener sau i se spune că sforăie. Nu întotdeauna ştim că sforăim sau este foarte rar când percepem aceste sunet şi ştim despre noi că producem acest zgomot în timpul somnului, însă cu siguranţă atunci când el este prezent este aproape obligatoriu să ajungem în cabinetul unui medic care trebuie să facă evaluare de somn. Evaluarea de somn este importantă, deoarece sforăitul presupune o modificare a fluxului de aer la nivelul gâtului. Aerul este blocat şi vibraţia pe care o dă în vălul palatin produce acest zgomot care uneori este foarte deranjant. Pe lângă faptul că este foarte deranjant pentru cei din jurul nostru, el induce la nivelul organismului modificări ale concentraţiei de oxigen. Scăderea oxigenului în sânge are repercusiuni pe toate organele şi sistemele", a explicat Mahler.

Potrivit managerului, organismul persoanei care are o scădere a oxigenului ca urmare a obstrucţiei la nivelul gâtului funcţionează într-o stare de alarmă, într-o stare de hipoxemie moderată uneori, alteori chiar severă.

"De foarte multe ori la aceşti pacienţi descoperim sindromul de apnee în somn ca şi diagnostic de pacient sforăitor. Sindromul de apnee în somn induce modificări multiple. De la afectarea imunităţii, imunitate care este afectată nu doar prin acţiune directă asupra limfocitelor, fiind cu mecanisme de apărare scăzute în momentul în care scade concentraţia de oxigen din sânge, dar şi modificări inflamatorii sistemice, care la o persoană obeză cu colesterol deja crescut creşte riscul de declanşare a accidentelor vasculare cerebrale, a infarctului miocardic, a complicaţiilor pe aparatul cardiovascular care sunt extrem de severe", a susţinut Beatrice Mahler.

Ea a spus că pentru evaluarea persoanelor care au apnee în somn medicul oferă un holter care indică concentraţia de oxigen, mişcările abdomenului, mişcările toracelui, fluxul de aer de la nivelul căilor aeriene şi înregistrează sforăitul dacă acesta este prezent.

"Pentru evaluare, de regulă medicul oferă un holter cu care evaluează somnul. Aceste aparat evaluează concentraţia de oxigen, mişcările abdomenului, mişcările toracelui, fluxul de aer de la nivelul căilor aeriene şi înregistrează sforăitul dacă acesta este prezent. În funcţie de numărul de apnei pe care le înregistrăm pe oră, pacientul beneficiază de tratament suportiv, adică încercăm împreună cu colegii din zona ORL să evaluăm zona nasului dacă sunt obstrucţii severe, împreună cu ortodonţii să corectăm modificările dentare care pot să interfereze cu o respiraţia normală pe parcursul nopţii, dar nu întotdeauna ajunge", a arătat medicul.

Beatrice Mahler a spus că în cazul unui pacient obez se recomandă scăderea în greutate.

"Dacă pacientul are obezitate, scăderea în greutate pe care o recomandăm pacienţilor este oarecum obligatorie. De foarte multe ori nevoia de a susţine căile aeriene deschise este prezentă şi acest lucru se poate face cu ajutorul unui aparat care induce o presiune în căile respiratorii astfel încât în timpul inspirului, cât şi în timpul expirului căile aeriene rămân deschise, iar oxigenul poate intra şi zgomotul aferent sforăitului nu se mai aude", a mai spus medicul.

Pacienţii care suferă de apnee în somn şi care nu se tratează resimt stări de oboseală permanentă, dureri de cap, unii prezintă valori crescute al tensiunii arteriale, iar consecinţele pot fi grave, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral.

"Dacă vorbim de pacientul care nu se tratează, el va resimţi o stare de oboseală permanentă, (...) practic omul care sforăie sau care are apnee în somn nu mai reuşeşte să se odihnească, chiar dacă doarme 8-9 ore pe noapte el nu va avea un somn odihnitor. Se trezeşte cu dureri de cap dimineaţă, este mult mai agitat, mult mai nemulţumit, foarte mulţi pacienţi au valori crescute ale tensiunii arteriale care nu răspund la tratament. Unii fac tulburări de ritm cardiac care se datorează scăderii oxigenului, dar nici într-un caz nu se gândesc că ar putea fi o problemă legată de somnul ineficient şi necalitativ din timpul nopţii. Până la consecinţe care sunt extrem de grave: infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral care practic afectează pacientul pe tot parcursul vieţii ulterioare", a mai afirmat medicul.

Beatrice Mahler a spus că în ultimul an a crescut numărul persoanelor care s-au adresat medicului pneumolog din cauză că nu dorm bine noaptea, sforăie şi se simt obosiţi.

"Pot spune că în ultimul an am avut mai mulţi pacienţi decât în oricare altă perioadă de până acum care s-au adresat medicului pneumolog, care au venit la medic pentru că nu dorm bine noaptea, pentru că partenerul le spune că sforăie, pentru că se simt obosiţi. Este un lucru bun, dar încă sunt destul de puţini (n.r. pacienţi care se adresează medicului) faţă de numărul mare de persoane care au aceste probleme", a susţinut Mahler.

Potrivit acesteia, pacienţii cu apnee în somn riscă să producă accidente rutiere, întrucât somnul necalitativ poate să afecteze capacitatea de concentrare şi să scadă atenţia la volan.

"Un risc foarte important este riscul de accident rutier, pentru că somnul necalitativ poate să afecteze capacitatea de concentrare şi să scadă atenţia la volan. Bărbaţii sunt de două ori mai mulţi sforăitori decât femeile, deci şi sindromul de apnee în somn frecvent la bărbaţi decât la femei, dar este de foarte multe ori legat de prezenţa obezităţii, însă nu este condiţie obligatorie", a mai afirmat medicul. AGERPRES/(A-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)