Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional de Sănătate, în valoare de 3,6 miliarde de euro, destinat în premieră finanţării serviciului public de sănătate al României, care prevede finanţări atât pentru prevenţia medicală, dar şi pentru activităţi de cercetare în domeniul oncologic.

"Avem o veste foarte bună pentru serviciul public de sănătate. Pe data de 1 decembrie 2022, prin sistemul informatic al Comisiei Europene, a fost comunicată decizia de aprobare a Programului Operaţional de Sănătate. Este un program operaţional foarte important pentru serviciul public de sănătate al României. Are o valoare de 3,6 miliarde de euro care provin din Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul Social European şi o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro care provin din împrumut realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii. De ce spun că este un moment important pentru serviciul public de sănătate? Întrucât noi am încercat să avem o abordare integrată a surselor de finanţare pe care le folosim la nivelul programului şi, în acelaşi timp, în premieră pentru România, este primul program operaţional pe care-l avem cu această destinaţie de finanţare a ceea ce înseamnă serviciul public de sănătate al României", a declarat, marţi, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

Potrivit acestuia, în categoria priorităţilor ce sunt susţinute în Programul Operaţional de Sănătate se încadrează serviciile de prevenţie medicală. Astfel, peste 800.000 de beneficiari, cu un buget de 370 de milioane de euro, vor putea să apeleze la serviciile de prevenţie medicală pentru detectarea timpurie a cancerului de col uterin, cancerului mamar, cancerului colorectal şi, în premieră, a altor două forme de cancer, respectiv pulmonar şi de prostată.

"Serviciul de prevenţie medicală este unul pe care noi l-am mai avut şi în perioada precedentă de programare şi s-a încheiat cu succes prin proiectele care au fost depuse şi contractele de finanţare ce au fost încheiate la nivelul Autorităţii de Management, respectiv la nivelul Programului Operaţional Capital Uman, şi de aceea continuăm încrezători că acelaşi succes îl vom avea şi de această dată pentru serviciile de prevenţie medicală pe care le avem în cadrul Programului Operaţional de Sănătate", a subliniat Boloş.

Tot în premieră, prin acest program operaţional, peste 52.000 de cadre medicale - personal medical din activităţile şi din unităţile sanitare publice - vor putea beneficia de fonduri pentru pregătire şi pentru perfecţionarea competenţelor medicale.

"Aşadar, dacă este nevoie de perfecţionarea unor medici în chirurgie intervenţionistă sau este nevoie ca un doctor să înveţe şi să dobândească competenţele necesare pentru a lucra cu ajutorul roboţilor medicali sau să îşi dobândească competenţe în ceea ce priveşte utilizarea unui angiograf, încât să avem servicii de calitate mult mai bune pentru cetăţeni", a punctat ministrul.

Şeful de la Fonduri Europene a adăugat că Programul Operaţional de Sănătate prevede, printre altele, atât investiţii pentru dotarea spitalelor cu echipamente medicale, dar şi fondurile necesare finalizării celor trei spitale regionale din Cluj Napoca, Craiova şi Iaşi.

"De asemenea, în Programul Operaţional de Sănătate sunt şi investiţii în ceea ce priveşte infrastructura spitalicească şi dotarea cu echipamente medicale. Cele trei spitale regionale care au proiectele tehnice de execuţie în curs de elaborare, aşa cum a anunţat Ministerul Sănătăţii, sunt în continuare cuprinse la finanţare pentru implementare, respectiv pentru asigurarea bugetului necesar în vederea finalizării acestor investiţii strategice pentru România. Discutăm de cele trei spitale regionale din Cluj Napoca, Craiova şi Iaşi, care au un buget de 1,2 miliarde de euro şi, de asemenea, un număr de şapte alte spitale judeţene sau spitale judeţene de urgenţă care vor beneficia de dotarea cu echipamente medicale sau, după caz, vor beneficia de lucrări în ceea ce înseamnă reabilitare, consolidare sau construcţia de noi clădiri, pentru ca să putem avea în cât mai multe unităţi spitaliceşti servicii medicale de calitate. De aceea am alocat un buget de 1,5 miliarde de euro care este bugetul necesar pentru ca aceste unităţi spitaliceşti să poată fi dotate cu echipamente, aşa cum am precizat, şi să poată oferi servicii cât mai bune pentru oameni", a explicat el.

De asemenea, cu un buget de 425 de milioane de euro, 20 de spitale din municipii sau oraşe vor beneficia de finanţare, pentru a asigura accesibilitatea pacienţilor şi a oferi servicii medicale de calitate.

"În premieră avem buget special alocat pentru componenta de oncologie şi pentru ceea ce înseamnă dotarea şi modernizarea celor trei centre oncologice pe care le avem în România - Institutul Oncologic din Bucureşti, cel din Iaşi şi cel din Cluj Napoca - care vor avea un buget de 120 de milioane de euro pentru ca serviciile medicale să poată să fie asigurate pentru această zonă de intervenţie medicală extrem de sensibilă şi necesară la nivelul unităţilor spitaliceşti din România şi, pe lângă ceea ce am văzut ca investiţii specifice în domeniul medical, mai avem pe componenta de cercetare două proiecte de mare anvergură. Este vorba despre hadronoterapie, adică utilizarea ionilor de carbon pentru tratamentul oncologic al tumorilor, şi în acest fel să găsim o utilitate şi pentru laserul de la Măgurele. Pentru că de aici vom porni cu această activitate de cercetare şi cu această nouă invenţie medicală pe care să putem spera că o ducem la bun sfârşit cu ajutorul laserului de la Măgurele, pentru care au fost alocaţi 80 de milioane de euro", a subliniat Marcel Boloş.

O altă premieră pe care o aduce actualul Program Operaţional de Sănătate este sprijinirea activităţilor de cercetare în domeniul oncologic şi, de asemenea, marele echipament medical - ciclotronul - care utilizează protonii pentru tratamentul oncologic al bolnavilor. Pentru aceste direcţii sunt alocaţi 70 de milioane de euro.

"Sunt noutăţi care, cred eu, trebuie cunoscute în spaţiul public şi la nivelul tuturor celor care sunt interesaţi de viitorul serviciului şi de viitorul a ceea ce înseamnă calitatea actului medical în România. Sunt bugete care sunt mai mult decât generoase şi care ar trebui să se finalizeze printr-un impact pozitiv asupra accesibilităţii populaţiei la serviciile medicale, dar şi a calităţii actului medical", a adăugat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)