Infecţia cu HIV poate fi ţinută sub control, a declarat, luni, preşedintele Comisiei de sănătate din Senat, Adrian Streinu-Cercel, care a precizat că, în România, se înregistrează anual un număr de 700 - 800 de pacienţi noi.

"Am ajuns departe, pentru că acum această infecţie poate fi ţinută sub control şi numai cine nu vrea să trăiască nu ia o pastilă pe zi, fără niciun fel de alte repercusiuni. Noi am învăţat un capitol foarte mare de metabolisme, pentru că aceste mecanisme nu erau descrise până să apară HIV. Şi, în acest context, cei care au vrut să înveţe, evident, au învăţat şi ştiu ce au de făcut cu aceşti pacienţi şi cum să le facă managementul toxicităţilor", a precizat Adrian Streinu-Cercel, la o dezbatere privind programul de tratament HIV în România, organizată de Federaţia UNOPA, în parteneriat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", Centrul Român HIV/SIDA şi Academia Europeană de HIV/SIDA.

El a menţionat că în ţara noastră prevalenţa HIV este 0,07%, iar incidenţa anuală de 0,002%.

"Evident că o să spuneţi că avem un număr de circa 700 - 800 de pacienţi noi pe an. Da, aşa este, dar am rămas în acest 'range', ceea ce este un lucru foarte bun", a explicat Adrian Streinu-Cercel.

Potrivit acestuia, adulţii tineri heterosexuali, bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi şi utilizatorii de droguri injectabile sunt primele trei categorii prin care HIV se transmite pe teritoriul ţării noastre.

Rata de transmitere materno-fetală este de 0,4% la nivel naţional, cazurile cumulate în perioada 1989 - 2022 fiind de 26.790. Numărul persoanelor infectate cu HIV, în viaţă, înregistrate în baza naţională este de 17.708, iar 13.985 dintre acestea sunt în terapie activă şi se prezintă în mod regulat la doctor pentru a-şi lua medicaţia.

În acest an, în perioada ianuarie - septembrie, în Bucureşti, au fost depistate cele mai numeroase cazuri noi de infecţie cu HIV/SIDA (117), urmat de judeţele Cluj (23), Iaşi (19), Maramureş şi Argeş (câte 16) şi Constanţa (15).

Calea probabilă de transmitere a acestor cazuri au reprezentat-o relaţiile heterosexuale (195 de cazuri la bărbaţi, 74 la femei), relaţiile sexuale între bărbaţi (140), utilizarea drogurilor intravenos (26 de bărbaţi, trei femei), transmiterea materno-fetală (2).

Streinu-Cercel a subliniat importanţa utilizării terapiei ca metodă de prevenţie, arătând că prin medicaţie se realizează supresie virală.

"Dacă e nedetectabil, nu transmite. Nedetectabil egal netransmisibil. Şi acest lucru va trebui să îl implementăm de sus şi până jos, pentru scăderea ratei de transmitere în populaţie. Dacă nu are virus în sânge, nu are ce să transmită. Şi, evident, că vor scădea şi costurile Casei Naţionale de Asigurări pentru acest program de sănătate, pentru că în momentul de faţă vorbim de costuri care sunt adiacente bolilor cronice, care se asociază datorită evoluţiei în vârstă", a spus el.

Senatorul a subliniat şi rolul profilaxiei preexpunere. În acest sens, el a precizat că de terapia cu acţiune îndelungată, constând într-o injecţie administrată o dată la şase luni, ar putea să beneficieze în primul rând categoriile care se confruntă cu riscul stigmatizării.

"Avem pentru toţi această posibilitate de a aplica terapii de lungă durată. Fie că le facem administrare la două luni, fie la şase luni de zile, aceste lucruri există şi există sub toate formele posibile şi imposibile în momentul de faţă. Plecând de la microcipuri cu micro-ace, până la plasturi, inele plasate intravaginal şi, evident, terapie orală. Trebuie să ne mutăm puţin obiectul de activitate dinspre terapie per se spre prevenţie. Şi aici intervine PrEP, adică profilaxia pre-expunere, unde acest tip de medicaţie îşi găseşte foarte bine locul. Şi, atunci, dacă discutăm de strategie, evident că va trebui să includem astfel de capitole. Uitaţi-vă, injecţii subcutanate la fiecare şase luni, studiile sunt cât se poate de clare şi evident că putem merge în această direcţie", a explicat Adrian Streinu-Cercel.

Preşedintele Comisiei de sănătate din Senat a făcut referire şi la terapia cu anticorpi neutralizanţi cu bază largă.

"Sunt combinaţii de câte trei tipuri de anticorpi monoclonali, cu o administrare a unui astfel de preparat o dată la şase luni. Poate fi folosită foarte bine în prevenirea infecţiei cu HIV", a indicat el.

Streinu-Cercel a subliniat că România a fost prima ţară din lume care în anul 2001 a dat acces universal la terapia antiretrovirală.

"E bine de ştiut asta, pentru că alte ţări aşteptau de mult acest eveniment. La noi s-a întâmplat în intervalul 2000 - 2001 şi s-a întâmplat acest lucru după ce am fost la Geneva şi le-am propus celor de acolo, la vremea respectivă, să folosim terapia ca armă de prevenţie. Şi la vremea respectivă mi s-a spus că 'it is not affordable', adică nu ne putem permite, mai pe româneşte. M-am supărat, am venit în România şi am spus: 'În România, vom trata pe toată lumea, începând de mâine'. Şi aşa a fost", a evidenţiat el. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)