Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat luni că elaborarea unei noi Strategii naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA reprezintă "un mare câştig" şi a menţionat că o parte dintre activităţile prevăzute ar urma să beneficieze de finanţare încă din anul 2023.

Precizările au fost făcute în cadrul dezabterii "Programul de tratament HIV în România - prezent şi perspective", organizată de Federaţia UNOPA (Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA), în parteneriat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", Centrul Român HIV/SIDA şi Academia Europeană de HIV/SIDA.

"E un mare câştig că după 15 ani de zile avem a doua strategie de control a infecţiei HIV/SIDA în România. Din 2007, dacă nu mă înşel, nu mai aveam o astfel de strategie. Am funcţionat pe baza unor documente tehnice, elaborate de Comisia de luptă anti-SIDA, şi cred că este un lucru extraordinar că avem astfel de strategie. (...) Noi am pus câteva lucruri (în proiectul de buget, n.r.). Avem o anumită limită bugetară. Trebuie să începem, măcar puţin, pentru că altfel e un semnal prost: avem o strategie şi nu reuşim să finanţăm nicio activitate suplimentară care este prevăzută în această strategie. O să încercăm să facem acest lucru încă din anul 2023", a declarat ministrul.

Rafila a subliniat că medicaţia antiretrovirală nu este doar un element terapeutic, ci şi unul de prevenire a transmiterii. În acest sens, a subliniat importanţa asigurării la timp a schemelor terapeutice.

"Există clar în strategie - şi acesta este iar un lucru care contează, nu e doar o strategie, pur şi simplu, cu nişte obiective - sunt şi anumite condiţionalităţi, legate de finanţare, de creşterea finanţării progresive, pe măsură ce noi pacienţi, pentru că noi avem aproape 1.000 de pacienţi noi în fiecare an, intră în program şi trebuie să beneficieze de medicaţia antiretrovirală, care nu este doar un element terapeutic, ci şi un element de prevenire a transmiterii. Cred că trebuie să ţinem cont de acest lucru, inclusiv de asigurarea la timp a schemelor terapeutice. Am încercat să rezolv lucrurile atunci când au apărut astfel de probleme în cursul anului 2022" a spus el.

Ministrul a atras atenţia asupra faptului că lipsa medicaţiei afectează atât pacientul, cât şi bugetarea programului de specialitate.

"Noi o să insistăm să avem resurse până la sfârşitul anului, chiar dacă lucrul acesta se întâmplă în urma unei rectificări bugetare. E important ca resursele să fie suficiente încât să existe suficiente stocuri de medicamente în centre", a spus Rafila.

Ministrul Sănătăţii a menţionat că existenţa unei strategii "nu este suficientă", fiind necesare voinţă şi resurse pentru implementarea acesteia, principalul element reprezentându-l alocarea resurselor.

"Cred că principalul element care ar trebui să existe în politicile de sănătate - şi vă asigur că cel puţin cât eu voi fi la Ministerul Sănătăţii acest lucru va fi respectat - va fi legat de alocarea de resurse, pentru că o astfel de strategie, fără resursele necesare, nu este posibil de implementat, iar scopul de reducere a impactului acestei infecţii asupra sănătăţii publice în România nu poate fi atins decât printr-un acces universal la tratament şi la testare, pe de o parte; pe de altă parte, politicile publice care ţin de incluziunea socială şi de evitarea discriminării persoanelor care sunt afectate de această boală sunt un element care nu ţine doar de Ministerul Sănătăţii, dar care trebuie sprijinit public sau politic, atunci când este cazul", a spus Rafila. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)