Consumul diverselor substanţe psihoactive în rândul copiilor şi adolescenţilor reprezintă vârful de iceberg al unei problematici care vizează dificultăţile specifice unei etape critice a vieţii, pe care tinerii o experimentează, consideră medicul rezident psihiatru Octavian Ivanov.

În opinia acestuia, pentru a înţelege motivaţiile subiective şi colective ale consumului de droguri, trebuie să avem în vedere aspectele generale care îl pot determina.

"În primul rând, vorbim despre o grupă de vârstă ai cărei exponenţi experimentează pentru prima oară dificultăţi existenţiale guvernate de dileme legate de propria identitate, de felul în care se percep pe ei înşişi, de felul în care sunt percepuţi la rândul lor de către cei din jur sau de presiunea şcolară. În unele cazuri, din păcate, este vorba chiar despre probleme intrafamiliale care repercutează asupra unui psihic fragil, care nu este pregătit să facă faţă relaţiilor tensionate dintre părinţi, abuzurilor, neglijării emoţionale, decesului unei rude apropiate, dificultăţilor pecuniare sau existenţei, în cadrul familiei, a unei persoane cu suferinţe somatice sau psihice, sau chiar a unui părinte care, la rândul lui, prin consumul diferitelor substanţe, oferă un exemplu profund negativ de conduită. În al doilea rând, fără să fie absolut deloc vina lor, unii tineri nu au mecanisme de coping care să le permită să gestioneze, în primul rând afectiv, toate problemele amintite. Mai mult decât atât, nu puţine sunt cazurile în care nici măcar părinţii acestor tineri aflaţi în disperată nevoie de ajutor nu reuşesc să îşi mobilizeze resursele şi puterile pentru a gestiona în mod constructiv probleme personale. Acestea sunt cazurile în care ne confruntăm cu apariţia simptomatologiei anxioase şi depresive la tineri, care este întreţinută de lipsa de suport afectiv şi de înţelegere şi al cărei rezultat este dezvoltarea unei imagini de sine negative, care nu face altceva decât să întregească şi să întreţină un cerc vicios", a declarat pentru AGERPRES Octavian Ivanov, medic rezident psihiatru la Spitalul Judeţean Târgu Mureş.

Totodată, subliniază medicul, este cunoscut faptul că susceptibilitatea genetică joacă un rol crucial în dezvoltarea diferitelor adicţii. Vorbim în acest caz despre un dezechilibru sau despre o tulburare în metabolismul unor neurotransmiţători.

"Desigur, nu este nevoie neapărat ca toate cele trei elemente să fie prezente, ci este suficientă prezenţa recurentă sau intensă a unuia dintre ele", a precizat medicul.

Deşi sunt persoane care susţin că drogurile au devenit o obişnuinţă în viaţa elevilor, medicul consideră că de fapt este o problemă socială şi medicală aflată în plină ascensiune.

"Nu cred că este vorba despre o obişnuinţă, pentru că asta ar implica un consum cvasiconstant din partea unui grup majoritar, dar este, cu certitudine, o problemă socială şi medicală în plin avânt, aşa cum este de aşteptat, în contextul expunerii din ce în ce mai facile, a unui eşantion fragil, la un spectru tot mai amplu de substanţe psihoactive naturale sau de sinteză, în contextul lipsei desăvârşite a programelor şi acţiunilor de informare în şcoli", arată dr. Ivanov.

În opinia sa, motivaţiile pot fi extrem de vaste şi de dinamice, dar probabil că cele mai multe cazuri de consum de droguri apar din pură curiozitate.

"Dincolo de această curiozitate inerentă adolescenţei, faptul că anumite substanţe mediază o stare de bine aparent, este suficient pentru a determina recurenţa consumului şi dezvoltarea, în timp, a unor mecanisme de coping maladaptativ la care, în situaţiile critice sau dificile ulterioare, viitorul adult va avea tendinţa să apeleze, în virtutea iluziei acestui refugiu temporar. Mai mult decât atât, implicaţiile abuzului de alcool sau de alte substanţe psihoactive transcend deprinderile comportamentale, pentru că interferează în mod negativ cu dezvoltarea armonioasă a creierului, determinând, în timp, modificări patologice psihocomportamentale şi somatice care, de multe ori, deturnează destinele şi limitează capacităţile şi potenţialităţile socio-profesionale şi afectiv-intelectuale ale unor indivizi, altminteri, sănătoşi", a spus Octavian Ivanov.

Potrivit acestuia, în prezent, în România, "aşa-numita detoxifiere se referă, mai degrabă, la procesul care decurge din actul medical şi prin care un pacient dependent de o anumită substanţă este tratat psiho-farmacologic şi asistat psiho-terapeutic în demersul asumat şi voluntar al renunţării la acea substanţă".

"Or, având în vedere faptul că dependenţa fizică de, să zicem, alcool, se instalează în urma consumului sistematic, pe perioade îndelungate, a unor cantităţi mari, nu putem vorbi despre eventualitatea internării copiilor sau adolescenţilor în astfel de centre, pentru că nu au cum să întrunească criteriul de timp necesar stabilirii unui astfel de diagnostic. Ce putem face, în schimb, dat fiind momentul relativ incipient în care devine necesară intervenţia, precum şi natura consumului (vorbim, aşa cum am spus, nu de dependenţă, ci de un consum abuziv, de un uz nociv sau de un consum în regim dipsomanic care conduc la intoxicaţii acute), este să sensibilizăm părinţii la manifestările şi implicaţiile acestui gen de comportament toxicofilic, în vederea destigmatizării, pe de-o parte, a problemelor de natură psihiatrică, şi să oferim, prin screening şi metode psihoterapeutice specializate, de prevenţie secundară, o soluţie concretă, directă şi eficientă tuturor tinerilor care se află în situaţii care fac necesară intervenţia. Însă, înainte de a aplica orice metodă curativă, este imperios necesară familiarizarea tinerilor cu implicaţiile negative, atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt, contrar senzaţiilor subiective ale celor care consumă substanţe psihoactive euforice, inebriante sau hipnotice", a afirmat dr. Octavian Ivanov.

Medicul a explicat că, sub umbrela termenului general de "drog", se regăseşte o paletă extrem de vastă de substanţe psihoactive, deopotrivă legale şi ilegale, al căror consum determină varii tablouri clinice.

"Diferenţele dintre ele sunt, în primul rând, de natură legală. Cu excepţia produselor din tutun şi alcoolului, consumul şi posesia tuturor celorlalte substanţe reprezintă o încălcare a legii şi sunt sancţionate ca atare. Dincolo de implicaţiile legale, cel mai important aspect, din perspectiva celui care le consumă, este efectul cauzat de intoxicaţia acută. De pildă, în cazul substanţelor derivate din opiu, precum heroina, codeina, metadona şi hidromorfona, principalele efecte scontate sunt cele euforizante şi analgezice, însă acestea vin la pachet cu modificări importante de tipul inhibiţiei psihomotorii, mergând până la deprimarea respiratorie şi comă", a spus dr. Ivanov.

Psihiatrul a afirmat totodată că, în ceea ce priveşte consumul unor astfel de substanţe în rândul copiilor, trebuie să înţelegem faptul că abordarea medicală este multimodală şi trebuie să se adreseze în primul rând situaţiilor care pot pune viaţa în pericol, şi aici ne referim la intoxicaţiile acute sau, acolo unde este cazul, la fenomenele de sevraj care apar la interval de câteva zile de la debutul abstinenţei şi pot avea deznodăminte nefericite atunci când nu sunt identificate şi tratate corespunzător.

Totodată, spune medicul psihiatru, intervenţia trebuie să ţină cont de faptul că acest consum nu este unul fortuit sau întâmplător, ci el are la bază suferinţe psihice subiacente, conştientizate sau nu de către copii, iar abordarea unui astfel de caz doar din perspectiva consumului nu reprezintă decât un tratament simptomatic al unei probleme care va continua să se manifeste, într-un fel sau altul.

"Este, aşadar, imperios necesar să privim situaţia în ansamblu şi să apelăm la mijloace psihoterapeutice cognitive, comportamentale, suportive, la psihoterapii familiale acolo unde este cazul", a subliniat Octavian Ivanov.

Singura cale prin care societatea poate susţine demersul terapeutic psihiatric este ''ajutându-se pe sine prin schimbarea perspectivei din care priveşte problema''.

"Există, încă, în virtutea inerţiei păguboase a unei moşteniri nefericite, stigmatizarea pacientului psihiatric, în general, şi a consumatorului de substanţe psihoactive, în cazul de faţă. Or, ajutorul înseamnă să înţelegem că astfel de comportamente sunt rezultatul ineficienţei noastre colective în a le preveni, înseamnă să căutăm soluţii nu în "silnaya ruka" a metodelor punitive, ci în informarea pertinentă şi imparţială, în înţelegerea şi aplicarea normelor şi dezideratelor psihiatriei comunitare, care afirmă atât responsabilitatea întregii comunităţi pentru apariţia, tratamentul şi protecţia tulburărilor psihiatrice şi a eventualelor stări defectuale, cât şi ideea de sănătate mentală pozitivă, realizată prin informarea corectă a întregii populaţii, prin mass-media", a conchis medicul Octavian Ivanov. AGERPRES/(A - autor: Daniela Malache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)