Imagistica medicală din România urmează trendul celei mondiale, însă este destul de departe de normalitatea europeană, a declarat, joi, profesor doctor Florin Bîrsăşteanu, şeful disciplinei de Radiologie şi Imagistică Medicală din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara, la Conferinţa Naţională "Tehnologia & IHealth în Medicina Secolului XXI" de la Târgu Mureş.

"Imagistica medicală din România, urmând trendul imagisticii medicale mondiale, se îndreaptă spre o zonă hipertehnologizată, iar conferinţa noastră de astăzi, 'Tehnologie şi E-Health-ul în medicina secolului XXI', cred că este o manifestare bine-venită, care în toate domeniile medicale adună lucrări despre noile tendinţe pe care le are tehnologia în sănătate. În tot acest context, imagistica, cred eu, este cea mai tehnologizată ramură a medicinei moderne, poate cea mai dinamică din acest punct de vedere (...) Din păcate, şi în acest domeniu suntem încă destul de departe de normalitatea europeană, suntem la multe ori mai puţine instalaţii, la multe ori mai puţine investigaţii, sigur că toate acestea se pot reflecta în calitatea şi fiabilitatea, în sensibilitatea diagnostică a sistemului nostru de sănătate", a declarat profesor doctor Florin Bîrsăşteanu.

Profesorul timişorean a arătat că este optimist în privinţa achiziţiilor viitoare de tehnică medicală şi că această primă conferinţă naţională despre tehnologia & IHealth în medicina secolului XXI ar putea fi un punct de pornire.

"Suntem optimişti, sperăm ca şi această conferinţă, sperăm ca şi noi, cei care suntem implicaţi să putem să ne facem vocea auzită de către decidenţii politici, decidenţii din sănătate, în aşa fel încât să dăm o şansă cât mai concretă pacienţilor noştri (...) Iar dacă ar fi să definim o direcţie 'încotro', e clar că se îndreaptă spre achiziţii din ce în ce mai rapide, înspre o imagistică ce trece de la nivelul structural la nivelul următor, la nivel molecular, la nivel biochimic, la nivel funcţional mai ales - rezonanţa magnetică funcţională - sunt practic cuceriri tehnice care pot să ajute la diagnosticarea unor boli inimaginabil de profund, lucru care nu se putea gândi acum 10-15 ani. Suntem într-o dinamică fantastică. Constat cu satisfacţie că în ultimii ani, zeci de ani, PIB-ul României a crescut constant şi alocarea resurselor spre sistemul de sănătate a crescut şi ea, sigur, încă suntem departe de media europeană", a susţinut doctorul.

Bîrsăşteanu a precizat că românilor le place întotdeauna să tindă spre media europeană şi că e "păcat că nu ne place să tindem spre vârful european, pentru că de fapt este vorba despre sănătatea noastră aici".

"Şi dacă avem o populaţie sănătoasă, avem toate premisele să ne dezvoltăm armonios în toate celelalte domenii. Spre exemplu, în Timişoara avem o unitate de radiologie intervenţională care se ocupă foarte constant de strok, adică accidentul vascular cerebral care poate fi tratat în primele 5-8 ore de la producere. Dacă sistemul de sănătate are capabilitatea să pună în acord toate aceste pârghii tehnologice şi funcţionale, structurale, pacienţii noştri au şansa să se reabiliteze. Peste 90-95% din funcţiile lor neurologice pot fi reabilitate dacă se intervine cu radiologia intervenţională, cu tehnologia din radiologie. Avem foarte puţine instalaţii faţă de ceea ce ar trebui să fie, raportat la 100.000 locuitori, avem o distribuţie absolut neunitară şi neomogenă de-a lungul şi de-a latul ţării în sistemul de sănătate", a afirmat dr. Bîrsăşteanu.

Potrivit acestuia, există trei direcţii majore în care trebuie lucrat şi de care trebuie să ţină seama decidenţii: trebuie crescut numărul de investigaţii CT, RMN şi PET-CT, trebuie crescut numărul de instalaţii şi pentru aceasta se impune creşterea alocaţiilor din buget pentru sistemul de sănătate.

"În secolul XXI viteza a crescut enorm în imagistică şi aţi văzut că practic sunt sisteme care pot explora un segment foarte uzitat, creierul, în mai puţin de 2-3 minute. Să ai un diagnostic foarte complet şi sofisticat în 2-3 minute, cu tehnologiile pe care le avem la dispoziţie, înseamnă că secolul următor va fi inimaginabil de rapid. Interesul statului ar trebui să fie foarte concret şi alocaţia din PIB pentru sănătate ar trebui să crească. Un număr mai mare de instalaţii, un număr mai mare de investigaţii dă şansa sistemului să şi diagnosticheze foarte complet şi foarte exact un număr de patologii. Având un diagnostic cât mai rapid şi cât mai corect, avem şi şansa unor terapii cât mai ieftine, paradoxal, cât mai ieftine, terapii ţintite care să nu bâjbâie prin sistem, ca să spun aşa. Cred că viitorul nu sună rău, trebuie doar să fim foarte atenţi la acest aspect: un număr mai mare de instalaţii, un număr mai mare de investigaţii şi, de ce nu, sigur, un număr mai mare de radiologi, de medici care să interpreteze, deşi inteligenţa artificială vine să ne sprijine şi să ne cearnă volumul acesta imens de informaţii pe care ni-l pune la dispoziţie tehnologia", a accentuat profesor doctor Florin Bîrsăşteanu. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)