Cele mai multe cazuri de cancer din România sunt descoperite în stadii tardive şi de aceea e nevoie de soluţii personalizate "pentru reducerea decalajelor", a declarat, luni, consilierul prezidenţial Diana Păun.

"Cele mai multe cazuri din România sunt descoperite în stadii tardive. De aceea, cred că ar trebui să stimulăm un efort concertat care să implice toate forţele interesate pentru a găsi soluţii personalizate pentru reducerea decalajelor", a spus Păun la dezbaterea "Construirea rezilienţei în sistemul de sănătate", organizată de Centrul pentru Inovare în Medicină, la Biblioteca Centrală Universitară.

Vorbind despre Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Diana Păun a apreciat că acesta reprezintă "punctul maxim de oportunitate, pentru că ne oferă resursele financiare atât de necesare pentru a creşte capacitatea de screening şi diagnosticare precoce".

În opinia consilierului prezidenţial "eforturile de construcţie a rezilienţei ar trebui să navigheze în jurul a două principii: leadershipul şi angajamentul comun pentru acţiune".

"Ceea ce a evidenţiat această pandemie este aceea că luarea unor măsuri ambiţioase şi mai ales pro-active şi transpunerea lor în măsuri, respectiv în acţiuni, sunt deosebit de importante dacă vrem să asigurăm o rezilienţă sistemică şi, implicit, un viitor sustenabil. Îmi exprim convingerea că acest angajament va continua în cea de-a doua etapă, de punere în practică", a spus Păun.

Diana Păun a subliniat că Administraţia Prezidenţială, în limita mandatului său, va monitoriza îndeaproape progresul în implementarea Planului naţional pentru combatere a cancerului, aflat în Parlament, sub forma unei iniţiative legislative.

Ea a pledat pentru susţinerea cercetării şi inovaţiei medicale în domeniu prin investiţii şi politici adecvate.

Secretarul de stat în ministerul Sănătăţii Tiberius Brădăţean a apreciat că Planul naţional pentru combaterea cancerului reprezintă un proiect ambiţios, prezentat la începutul anului sub patronajul Preşedinţiei României, "preluat în totalitate" de întreaga clasă politică.

"La nivelul Ministerului Sănătăţii ne pregătim pentru a crea mecanismele, pentru a pune la punct normele de aplicare a planului, odată ce el va fi aprobat în Parlamentul României. De asemenea, ţin să subliniez faptul că noi avem, în momentul de faţă, în stadii avansate de elaborare Strategia naţională de sănătate 2022 - 2030, în cadrul căreia acest Plan de combatere a cancerului este un element focal", a spus Brădăţean.

El a arătat că programele de screenig pentru cancerele de col uterin, de sân şi cel colo-rectal sunt "în parte în acţiune deja", pledând pentru extinderea acestor programe la bărbaţi, la cancerul de prostată şi testicular, cât şi pentru cancerul pulmonar.

"Dacă avem nişte programe solide de screening, în mod categoric vom putea depista un număr mult mai mare de cancere. Pentru că, aici este problema noastră cea mai mare, depistarea tardivă a cancerelor în stadiul în care deja tratamentul este mult mai dificil, calitatea vieţii pacienţilor este mult afectată, iar costurile pentru sistemul de sănătate sunt mult mai mari", a punctat Brădăţean.

Tiberius Brădăţean a pledat pentru implementarea terapiilor inovatoare în tratamentul cancerului, subliniind că terapiile personalizate sunt viitorul în tratamentul eficient al acestei maladii.

În opinia lui Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, amfitrionul întâlnirii, "Planul Naţional pentru Combaterea Cancerului prevede optimizarea traseului pacientului cu cancer pulmonar prin definirea unui timp optim obligatoriu pentru formularea diagnosticului complet şi precis, înainte de iniţierea tratamentului, precum şi prin prevederile referitoare la implementarea medicinei personalizate în managementul cancerului pulmonar, în general".

"Aceste prevederi sunt aliniate cu bunele practici care există deja de ani buni în sisteme de sănătate din Uniunea Europeană şi, odată cu implementarea lor, pacienţii români vor avea un acces îmbunătăţit la inovaţia exponenţială din cancerul pulmonar non-microcelular", a arătat Geantă.

În cadrul evenimentului, au fost prezentate două studii, realizate de Health Impact Projection (HIP) şi Institute for Health Economics (IHE din Suedia) cu sprijinul MSD România, care furnizează date utile pentru fundamentarea politicilor de control al cancerului în România, inclusiv privind accesul pacienţilor la imunoterapii. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)