Educaţia financiară este unul dintre domeniile care ar trebui dezvoltate în România şi să li se explice copiilor şi adulţilor oportunităţile pe care le oferă asigurările private de sănătate, a declarat, joi, la o dezbatere, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Ministrul Rafila a participat la conferinţa online "Quo Vadis 2022! - ediţia a IV-a, Asigurările private de sănătate - soluţie pentru finanţarea sănătăţii", organizată de Fundaţia Institutul de Studii Financiare şi DC Media Group.

"Educaţia financiară este unul dintre domeniile care ar trebui dezvoltate în România, alături de alte tipuri de educaţie. Inclusiv educaţia pentru sănătate ar putea să aibă un impact, pentru că dezvoltarea comportamentelor preventive ar duce şi la dezvoltarea unui comportament care să genereze interes pentru asigurările private de sănătate. Dar, înainte să facem educaţie financiară, cred că noi trebuie să avem ce să le comunicăm copiilor noştri şi concetăţenilor noştri legat de oportunităţile pe care le oferă asigurările private de sănătate. Problema este puţin mai complexă şi ea trebuie să ţină cont de pachetele de servicii care, în momentul de faţă, sunt oferite cetăţenilor din România, care servicii de sănătate ar putea să facă subiectul asigurărilor private de sănătate, care sunt deductibilităţile şi dacă aceste deductibilităţi ar putea să fie modificate sau adaptate situaţiei, încât tot mai mulţi concetăţeni să favorizeze sau să acceseze acest tip de asigurări", a afirmat Alexandru Rafila.

Potrivit ministrului, în România s-au dezvoltat exclusiv abonamentele de sănătate şi mai puţin asigurările private de sănătate, tocmai datorită impreciziei în a stabili care dintre serviciile medicale ar putea să fie subiectul acestui tip de asigurări.

"Şi aici cred că Ministerul Sănătăţii, împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pe de o parte, cu reprezentanţi ai companiilor de asigurări, pe de altă parte, şi cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe ar trebui să stabilească un "roadmap". Eu asta mi-aş dori, să facem măcar un 'roadmap', un drum de parcurs, într-o perioadă de timp definită, încât să putem să aducem şi bani noi în sănătate, pentru că toată lumea aşteaptă creşterea procentului din PIB din partea bugetului de stat sau a bugetului de sănătate pe care îl gestionează CNAS, dar, în mod evident, bani noi trebuie să vină şi din zona asigurărilor private. Şi lucrul ăsta va duce la creşterea calităţii serviciilor de sănătate", a explicat ministrul Rafila.

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, spune că România este într-un stadiu destul de incipient în ceea ce priveşte evoluţia asigurărilor sociale de sănătate, comparativ cu alte ţări.

"Suntem de doi ani într-o stare de pandemie. (...) În comparaţie cu alte ţări, România este într-un stadiu destul de incipient în ceea ce priveşte evoluţia asigurărilor sociale de sănătate. În anul 2019, total prime subscrise ale asigurărilor de sănătate private erau în jur de 380 de milioane lei, în 2021 au ajuns la 500 de milioane lei. S-au dublat, dar ca procent din toate asigurările de sănătate, este un procent mic. Procentul asigurărilor, în general, ca parte din PIB-ul României, este destul de mic", a argumentat Nicu Marcu.

Potrivit acestuia, "educaţia financiară este una precară" şi a arătat că oamenii trebuie educaţi în acest sens de instituţiile abilitate, pe niveluri de vârstă, astfel încât să înţeleagă că au nevoie de asigurarea de sănătate, nu doar ca o variantă la finanţarea sănătăţii în România, dar şi pentru a-şi asigura un serviciu medical de calitate. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citeşte şi:

• Andrei Baciu: Asigurările de sănătate complementare ar putea fi o variantă cu beneficii reale şi imediate