Volumul de activitate a Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Vrancea s-a dublat de la începutul pandemiei, însă angajaţii continuă să răspundă zilnic, cu profesionalism, apelurilor venite din partea pacienţilor pentru că, spun reprezentanţii instituţiei, pacienţii aşteaptă de la ei răspunsuri şi nu au nicio vină pentru epuizarea personalului.

"Dacă înainte de pandemie aveam o medie de circa 3.500 de solicitări pe lună, de la începutul pandemiei numărul acestora aproape s-a dublat. A fost şi este o perioadă grea, personalul nostru de multe ori este epuizat. Dar, în orice poziţie te-ai afla la acest moment, de lucrător în serviciul de sănătate sau pacient, situaţia este grea, pentru că avem de-a face cu o boală care a evoluat diferit, a avut manifestări diferite de la caz la caz, tratament individualizat, o boală necunoscută care continuă să facă victime. Pacienţii la care ajungem, de multe ori sunt deja panicaţi, aşteaptă de la noi răspunsuri şi nu au nicio vină că suntem epuizaţi. Ei aşteaptă de la noi să afle în ce stadiu al bolii sunt şi care sunt paşii ce trebuie să îi urmeze pentru a le fi bine", a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al SAJ Vrancea, asistentul medical Marinela Preda.

Serviciul de Ambulanţă intervine la toate solicitările venite la 112, indiferent că este vorba de simple cereri de testare pentru confirmarea simptomelor COVID-19 sau de cazuri în care pacienţii au nevoie de consult medical de urgenţă. Unii pacienţi sună din timp, când simptomele încep să se agraveze, dar sunt şi cazuri în care pacienţii ajung la unităţile medicale prea târziu.

"Sunt şi pacienţi care sună pentru testare, doar ca să se convingă că simptomele pe care le prezintă sunt sau nu de COVID-19. Sunt şi oameni care şi-au făcut teste anti-COVID-19 şi au nevoie să intre într-un cadru legal, pentru că aceste teste trebuie înregistrate pe o platformă, şi care nu ştiu că acest lucru poate fi făcut şi cu ajutorul medicului de familie sau în farmacii. Dar cei mai mulţi fac acest lucru prin ambulanţă. Avem de-a face cu persoane care sună din timp şi ajung la spital pentru o conduită adecvată, sunt alţii care amână, iar cei care amână sunt cei care de obicei ajung în stare gravă la spital şi pentru care, din nefericire, de multe ori pronosticul este rezervat. Dar noi ne ducem la toţi pacienţii care declară că au simptome, care au fost confirmaţi pozitiv sau care au fost contact direct cu pacienţi confirmaţi COVID-19", spune Marinela Preda.

Există şi o explicaţie pentru timpii mari de aşteptare pentru pacienţii care solicită intervenţia ambulanţei la 112. Deşi SAJ Vrancea are 21 de maşini pentru intervenţiile de zi şi alte 19 pentru cele din timpul nopţii, ambulanţele sunt nevoite de multe ori să transporte pacientul între compartimentele spitalului şi să aştepte rezultatele investigaţiilor, respectiv confirmarea că pacientul va fi sau nu internat. Pentru că, de multe ori, tot ambulanţa este cea care transportă înapoi la domiciliu pacientul care nu rămâne internat.

"Timpii de aşteptare pentru pacienţii care solicită intervenţia ambulanţei au crescut şi pentru faptul că pacienţii cu simptomatologie COVID-19 trebuie consultaţi de un medic infecţionist, au nevoie uneori de investigaţii suplimentare, examen CT sau radiografie pulmonară, şi noi suntem cei care îi ducem dintr-o parte în alta a spitalului. Ceea ce presupune timp, să mergi după pacient, să aştepţi rezultatul investigaţiilor, să te reîntorci la medicul infecţionist pentru confirmarea rezultatelor pentru a şti care este starea pacientului, dacă acesta trebuie sau nu internat sau poate să-şi ia tratament la domiciliu. Totul poate ajunge uneori şi la câteva ore", a explicat asistentul medical.

Personalul de pe Ambulanţă este primul care vine în contact cu bolnavii de COVID-19, iar de la începutul pandemiei mulţi angajaţi s-au infectat, iar unii au pierdut lupta cu boala. Dar, spun reprezentanţii SAJ Vrancea, sunt riscuri pe care şi le-au asumat când au ales această meserie.

"Mulţi dintre pacienţi declară că au simptome care ar putea fi semne de COVID-19, alţii nu. La unii ne ducem pregătiţi, la alţii ne dăm seama de gravitatea bolii la momentul în care ajungem acolo şi îi consultăm. Noi ştim că suntem mereu cu o sabie deasupra capului. De la începutul pandemiei am avut şi colegi care s-au infectat, şi în primul val, şi acum. Mulţi dintre ei au trecut peste boală mai mult sau mai puţin uşor, iar unul chiar a pierdut lupta cu boala, deşi ne aşteptam să fie bine. Este un risc pe care ni l-am asumat când am ales această meserie", a mai spus Marinela Preda. AGERPRES/(A - autor: Dana Lepădatu, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)