Dr. Hans Kluge, director regional OMS pentru Europa, a subliniat marţi că niciun sistem sanitar n-a fost pregătit când "a lovit COVID-19" şi că cea mai mare greşeală a fost a statelor care nu au investit în sănătatea publică şi nu au elaborat politici în domeniu.

"Biroul Regional OMS pentru Europa va organiza o întâlnire cu observatorii europeni privind politicile luna viitoare. Vom analiza astfel ce face fiecare ţară pentru a relua serviciile, pentru a nu mai amâna şi, tocmai de aceea, trebuie să învăţăm unii de la ceilalţi pentru a merge înainte în mod coordonat. (...) Când a lovit COVID-19, niciun sistem sanitar n-a fost pregătit. Marea greşeală - de a nu investi în sănătatea publică, deşi ştiam că avem nevoie în ţările în care nu s-au făcut politicile pe baza dovezilor, acolo au fost probleme. Dar acolo unde totul a fost cât mai bine făcut şi mai solid, acele ţări au reuşit să depăşească mai bine problemele", a declarat oficialul OMS într-un mesaj video transmis la cea de-a X-a ediţie a Aspen Healthcare Forum 2021, eveniment organizat de Institutul Aspen.

El a adăugat că este avută în vedere continuarea serviciilor sanitare pentru ceilalţi pacienţi.

"Acum încercăm să ţinem pasul şi să tratăm pacienţii conform celor mai recente evoluţii. Ţările care au sisteme de sănătate solide s-au descurcat mai bine, pentru că virusul i-a pus la grea încercare pe toţi. Preţul pe care l-am plătit a însemnat pierderea de multe vieţi, însă preţul poate fi mult mai mare dacă nu învăţăm. (...) Multe ţări au avut nevoie de reforme urgente ale sistemului sanitar. Aceste reforme trebuie să integreze şi starea de pregătire şi de intervenţie în sistemele sanitare. Astfel, trebuie să se reorienteze toate investiţiile în sistemul de sănătate. Accesul universal la sănătate şi la securitatea sănătăţii sunt două feţe ale aceleiaşi monede. Acum trebuie să punem în practică lecţiile pe care le-am învăţat", a explicat directorul regional al OMS.

Potrivit acestuia, din cauza COVID-19, oameni cu alte probleme de sănătate, precum cele mentale, au avut parte de tratament într-o măsură mult mai mică. În acelaşi timp, a adăugat el, bariere în calea sănătăţii digitale au fost depăşite peste noapte.

"Atitudinile faţă de instrumentele de utilizare la distanţă s-au schimbat dramatic. Trebuie să valorificăm acest potenţial şi să ne asigurăm că este implementat şi reglementat în consecinţă. Astfel, dacă vom face acest lucru, vom putea să fim mai rezilienţi, mai puternici", a mai spus Hans Kluge.

Prof. dr. Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, a subliniat că rezilienţa sistemului de sănătate este o chestiune care trebuie construită.

Foto: (c) LIVIU ŞOVA / AGERPRES FOTO

"Avem acum o imagine oarecum de ansamblu a performanţei sănătăţii în anul 2020 şi, evident, după o astfel de informare - şi aceasta este valabilă de mult timp - sunt informaţii pe care le avem de mai multe luni - mă gândesc la un lucru: rezilienţa sistemului de sănătate. Rezilienţa sistemului de sănătate este o chestiune care trebuie construită, ea nu trebuie declarată şi construcţia (...) trebuie să ţină seama de un lucru: sistemul de sănătate din România nu funcţionează numai în interesul profesioniştilor din sănătate, a administratorilor din sistemul de sănătate, este un sistem care trebuie să funcţioneze în interesul pacienţilor din România. Facem foarte multe discuţii care nu au pacientul în centrul atenţiei. (...) Din păcate, nicio strategie din România n-a adus pacientul în centrul sistemului şi ne aflăm într-o situaţie dificilă", a arătat Alexandru Rafila. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)