Circa 120.000 de pacienţi cardiaci sunt în imposibilitatea de a se recupera în fiecare an, pe fondul lipsei de capacitate a centrelor de recuperare din România, a declarat, marţi, şefa Clinicii de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Theodora Benedek.

Dr. Theodora Benedek a arătat, în cadrul conferinţei "Mediul de afaceri în sprijinul sistemului medical", că lipsa centrelor de recuperare din România este menţionată şi în Raportul Platformei Europene de politici sanitare publice "The Health Policy Partnership", care subliniază că doar 14% dintre pacienţii cardiaci au urmat proceduri de recuperare.

"În România există foarte puţine centre de reabilitare cardiacă, foarte puţini pacienţi cardiaci sunt trimişi la acestea, iar din aceştia, şi mai puţini participă la ele. La doar 24% din pacienţii cardiaci din România li s-a recomandat o schemă de recuperare cardiovasculară, iar din aceştia doar 14% au urmat procedurile de recuperare. Unităţile de recuperare cardiovasculară sunt foarte puţine şi nu au facilităţile necesare. Personalul lor este format din specialişti în recuperare generală, care au reţineri să se angajeze în tratamentul pacientului cardiac. Majoritatea pacienţilor din România sunt trataţi în centre de recuperare generală, care de cele mai multe ori nu beneficiază de facilităţi adecvate şi nu au personal specializat în recuperarea cardiacă. CNAS nu rambursează procedurile de reabilitare cardiacă, iar circa 120.000 pacienţi cardiaci sunt lăsaţi de izbelişte în fiecare an datorită indisponibilităţii facilităţilor de recuperare cardiovasculară", a arătat Theodora Benedek, citând din raportul european.

În raport se mai arată că în România nu există o politică formală dedicată prevenţiei secundare a evenimentelor cardiace acute sau accidentului vascular cerebral, o strategie naţională de luptă împotriva bolii cardiovasculare şi registre sau studii naţionale privind bolile cardiovasculare.

Potrivit raportului, în ţara noastră nu există niciun program naţional de reabilitare cardiovasculară sau ghiduri de reabilitare, niciun program de formare în recuperare cardiovasculară şi doar trei luni din curricula de pregătire a medicului cardiolog sunt alocate recuperării cardiovasculare.

Dr. Theodora Benedek a precizat că la Târgu Mureş se va înfiinţa un centru de reabilitare cardiacă privat, întrucât România este deficitară la acest capitol.

"În Târgu Mureş se intenţionează crearea unui centru de recuperare în boli cardiovasculare, un proiect pe care l-am sprijinit şi îl sprijină întreg colectivul nostru, pentru că este un centru de care România şi Târgu Mureş au nevoie. Din păcate, un astfel de centru nu s-a putut construi din fonduri publice, de aceea acest centru este o iniţiativă privată care este sprijinită de mediul bancar, de mediul de afaceri. Dar este o iniţiativă bine-venită, pentru că atâta timp cât Casa de Asigurări de Sănătate va deconta procedurile de recuperare cardiovasculară, va fi în beneficiul pacientului (...) Sunt prea puţine centre de recuperare în ţară în general, nu numai în domeniul bolilor cardiovasculare, în toate patologiile", a declarat dr. Theodora Benedek.

Potrivit doctorului, există spitale de recuperare cardiovasculară în ţară, cum e cel de la Covasna, însă listele de aşteptare sunt foarte lungi iar infrastructura nu este aliniată la standardele actuale.

"Centrul de la Târgu Mureş va putea să facă faţă cererilor pacienţilor cardiovasculari, care sunt tot mai mulţi pe zi ce trece, cu atât mai mult cu cât beneficiarul unui astfel de centru de recuperare este exact pacientul cu infarct miocardic sau cel cu o procedură intervenţională în zona cardiovasculară, care are nevoie de recuperare", a subliniat cardiologul.

Conferinţa "Mediul de afaceri în sprjinul sistemului medical" a fost organizată, marţi, la Castelul Teleki din Dumbrăvioara, de Fundaţia CardioLider şi Clubul de Afaceri NATO Mureş, în parteneriat cu Fundaţia Benedek-Teleki.

La eveniment au participat reprezentanţi ai mediului bancar şi ai mediului de afaceri. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)