Ioana Mihăilă a prezentat, marţi, bilanţul celor patru luni de mandat în fruntea Ministerul Sănătăţii, în cadrul unei conferinţe de presă, în care a enumerat principalele măsuri adoptate, unele dintre acestea vizând gestionarea pandemiei de COVID-19, investiţii din fonduri europene, reforma managementului spitalelor şi creşterea accesului la servicii medicale de bază.

"Împreună cu echipa de la minister, ne-am stabilit trei priorităţi, pe lângă gestionarea pandemiei COVID: fonduri europene pentru reforme şi investiţii în sănătate, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului spitalelor şi serviciilor de sănătate. În aceste luni, am reuşit să implementăm, să deblocăm, să demarăm măsuri şi proiecte esenţiale pentru toate cele 3 priorităţi anunţate", a declarat Ioana Mihăilă, potrivit unui comunicat de presă al ministerului.

La capitolul investiţii, Ioana Mihăilă a enumerat progrese realizate pentru construcţia spitalelor regionale:

* la Iaşi, contractul de finanţare în valoare de 250 de milioane de euro a fost semnat cu Banca Europeană de Investiţii în aprilie. Contractul de proiectare tehnică este pregătit pentru semnare luna septembrie anul acesta;

* la Cluj, contractul de finanţare se va semna în luna octombrie, iar în noiembrie se semnează contractul de proiectare (305 milioane de euro);

* la Craiova, contractul de finanţare se va semna în 2022, iar în decembrie se semnează contractul de proiectare (298 milioane de euro).

De asemenea, Ioana Mihăilă a afirmat că a deblocat proiectele de construire a celor trei centre de mari arşi: de la Timişoara, de la Târgu Mureş şi de la Bucureşti.

În ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), componenta "Sănătate" are un buget de 2,85 de miliarde de euro: 1,95 de miliarde pentru infrastructura spitalicească; 400 de milioane de euro pentru digitalizarea sistemului de sănătate; 275 de milioane de euro pentru infrastructura medicală pre-spitalicească.

"Aprobarea PNRR este în linie dreaptă, versiunea finală, la care am lucrat împreună cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a fost transmisă chiar vineri, 3 septembrie, Comisiei Europene - aprobarea fiind preconizată pentru această lună", a spus ministrul, conform sursei citate.

La capitolul reforme, în ceea ce priveşte spitalele, ministrul a susţinut că a creat cadrul legal pentru înfiinţarea consorţiilor medicale, cu scopul de a eficientiza activitatea administrativă şi medicală a acestor asocieri de spitale; a introdus în legislaţie criterii pe care membrii consiliilor de administraţie ale spitalelor trebuie să le îndeplinească, iar consiliile de administraţie au primit responsabilităţi suplimentare: de monitorizare a achiziţiilor directe, de contractare de servicii de audit extern; a creat "cadrul legal" pentru plata în funcţie de indicatori de performanţă şi calitate pentru spitalele publice.

Tot la acest capitol, referitor la profesioniştii din Sănătate, ministrul a arătat că a demarat concursurile pentru managerii de spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii, a aprobat legislaţia pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru managerii generali din cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene, în iunie a fost organizat concursul pentru ocuparea posturilor de conducere (vicepreşedinte ştiinţific şi vicepreşedinte administrativ) la nivelul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDMR) - pentru prima dată de când a fost publicată legea de organizare şi funcţionare a ANMDMR în 2019, care prevede în mod expres modalitatea de ocupare a acestor posturi.

De asemenea, tot acelaşi capitol, demnitarul a spus că a "creat baza legală" pentru înfiinţarea Registrului Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate, o platformă electronică în administrarea Ministerului Sănătăţii care va furniza datele necesare pentru managementul şi politicile de resurse umane în sănătate.

Cu privire la accesul la medicamente, în cele patru luni, Mihăilă afirmă că a implementat o serie de măsuri precum:

* lista medicamentelor esenţiale, în total aproximativ 1.000 de medicamente. Pe listă se regăsesc medicamente esenţiale din programul naţional de oncologie, cele necesare pentru boala Wilson, pentru diabet, precum şi pentru bolile endocrine;

* dezvoltarea Sistemului Electronic de Raportare (SER), principalul mecanism de monitorizare a pieţei medicamentului din România;

* reglementarea, pentru prima dată în România, în august, a punerii pe piaţă a medicamentelor autorizate în UE şi necesare pentru acoperirea unor nevoi de sănătate publică, printr-o procedură rapidă şi simplificată;

* deblocarea aprovizionării cu medicamente pentru nevoie speciale şi introducerea unei proceduri clare de selecţie pentru solicitanţii de autorizaţii, având ca prim criteriu timpul de punere pe piaţă a medicamentului (scopul este asigurarea de stocuri adecvate şi continue pe toată durata de valabilitate a autorizaţiei);

* crearea cadrului pentru evitarea întârzierilor în aprobarea studiilor clinice şi pentru aprobarea punerii pe piaţă a medicamentelor de uz uman. Până acum, Consiliul Ştiinţific al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România nu s-a putut întruni timp de 2 ani din cauza unei inadvertenţe legislative.

Pentru gestionarea pandemiei COVID-19 şi asigurarea asistenţei medicale pentru toţi pacienţii, ministrul demisionar menţionează că a luat mai multe măsuri:

* schimbarea modului de abordare privind organizarea spitalelor care asigură asistenţa medicală atât pacienţilor COVID-19, cât şi celor non-COVID prin organizarea de circuite mixte;

* pentru pregătirea în faţa valului 4, spitalele au depus Planuri de rezilienţă care prevăd creşterea numărului de paturi ATI şi paturi pe secţii pentru pacienţi COVID în cazul creşterii incidenţei;

* solicitarea către DSP-uri de publicare a planurilor judeţene faţă de recrudescenţa COVID, verificarea şi asigurarea unui stoc suficient de materiale de protecţie sanitară;

* modificarea fluxului informaţional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecţia cu virusul SARS-CoV-2;

* crearea cadrului legal pentru testare rapidă în farmacii pentru diagnosticul infecţiei cu SARS-CoV-2 şi distribuirea de teste gratuite în farmacii;

* crearea cadrului legal pentru ca un număr semnificativ de persoane să poată fi imunizate de către medicul de familie la domiciliu. De asemenea, pentru pacienţii cu boli cronice poate începe vaccinarea în ambulatoriile de specialitate. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

VIDEO Ioana Mihăilă: Multe dintre secţiile de terapie intensivă COVID din Bucureşti sunt pline

VIDEO Ioana Mihăilă: Dramatică este situaţia fondurilor pentru programele naţionale de sănătate

VIDEO Ioana Mihăilă: Eu nu am niciun orgoliu politic