Polenul produs de ambrozie duce la reacţii alergice sezoniere la anumite persoane care vin în contact repetat cu el, iar această plantă reprezintă o problemă de mediu care s-a răsfrânt asupra populaţiei, spune Poliana Leru, medic alergolog.

În perioada de maximă înflorire a ambroziei, care este la sfârşitul verii şi începutul toamnei, cantitatea de polen din atmosferă creşte foarte mult, îndeosebi la câteva săptămâni după 15 august, şi ajunge la nivelul căilor respiratorii superioare, al nasului şi ochilor.

Alergiile produse de ambrozie se manifestă, în special, prin simptome de rinită şi rino-conjunctivită alergică sezonieră, afirmă medicul.

"Simptomele de rinită constau în mâncărime intensă la nivelul nasului, rinoree, obstrucţie nazală, secreţii accentuate, mâncărime la nivelul ochilor, disconfort respirator. De cele mai multe ori, simptomele nazale şi oculare sunt combinate. Dacă aceste simptome apar la persoane care au şi alte boli respiratorii, cum ar fi bronşită sau chiar astm, simptomele sunt mult mai intense, suferinţa poate fi prelungită, acută şi se poate complica cu manifestări de astm intermitent, respectiv criză de sufocare. Acestea sunt cele mai severe şi care produc teamă, deoarece dacă în cazul pacienţilor care se ştiu cu astm aceştia pot lua măsuri imediat, în cazul celor care nu se ştiu cu astm de la o simplă rinită se poate ajunge la momente dificile de sufocare, dispnee acută'', explică Poliana Leru.

Pentru prevenţie şi estomparea simptomelor, specialistul recomandă evitarea zonelor în care planta este răspândită şi chiar purtarea măştii de protecţie.

"Nu ar trebui să existe într-un oraş îngrijit şi dezvoltat corespunzător. De la an la an, numărul pacienţilor este mai mare, avem mai multă ambrozie în oraş în ciuda faptului că există o lege şi se iau măsuri de distrugere a ei. Din păcate, nu vedem rezultate relevante'', afirmă dr. Leru.

Ea atrage atenţia că ambrozia produce alergii şi la persoane care nu au teren atopic, respectiv predispoziţia genetică care creşte riscul de a face astfel de afecţiuni.

''Este mai evident riscul de atopie la persoanele care au alergie la plantele de primăvară, comparativ cu cele care fac alergie la această plantă. Din ce în ce mai mult mediul îşi spune cuvântul faţă de predispoziţia genetică'', mai arată medicul.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Poliana Leru susţine că nu există cifre reale şi actualizate privind numărul persoanelor care suferă de alergie la ambrozie, conform unui studiu mai vechi, de câţiva ani, o cifră relativă, care probabil nu corespunde realităţii, este de 10.000.

Tratamentul alergiilor respiratorii poate fi simptomatic, administrându-se aproximativ 5-6 luni/an, şi etiopatogenic, care se adresează cauzei, imunoterapia alergenică specifică, care acţionează pe un principiu asemănător vaccinurilor, indică specialistul.

În ceea ce priveşte tratamentele naturiste, medicul recomandă prudenţă şi atrage atenţia că multe pot conţine plante care la rândul lor produc alergii.

Ambrozia, cunoscută sub denumirile populare de iarba de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustei, este o plantă cu talia semi-înaltă de 50 - 100 cm, uneori chiar mai înaltă la maturitate, cu rădăcina pivotantă foarte dezvoltată de 1,2 - 1,5 metri. O singură plantă matură poate elibera în atmosferă câteva miliarde de grăunciori de polen şi până la 30.000 de seminţe, care îşi păstrează calităţile germinative până la 40 de ani. Este suficientă o concentraţie de polen în aer de sub 30 de grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacţie alergică. În mod uzual, alergiile sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozie pe parcursul mai multor ani (3 - 4 ani). Planta atinge perioada de maximă polenizare în lunile august - septembrie.

Potrivit Legii 62/2018, în scopul distrugerii ambroziei şi prevenirii răspândirii acesteia, proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole vor desfăşura periodic, cel târziu până la data de 30 iunie a fiecărui an, lucrări de întreţinere a terenurilor prin cosire, smulgere, erbicidare sau alte lucrări şi metode specifice. Aceste măsuri se menţin până la sfârşitul perioadei de vegetaţie a ambroziei. Beneficiarii lucrărilor de construcţii au obligaţia ca pe terenurile afectate de lucrări să ia măsurile necesare pentru evitarea instalării sau răspândirii ambroziei. Fiecare proprietar (stat sau privat) trebuie să îşi întreţină terenurile, să nu le lase în paragină. Amenzile sunt cuprinse între 750 şi 5.000 de lei în cazul persoanelor fizice şi între 5.000 şi 20.000 de lei în cazul celor juridice. AGERPRES/(AS - autori: Elena Pănoiu, Tudor Pană, editor: Claudia Stănescu, Imagine: Marian Vlăduţ, montaj: Traian Arsenescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)