Senatorul PSD de Mureş dr. Leonard Azamfirei susţine că deşi în Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se promit investiţii şi reforme în privinţa accesului la asistenţa medicală, acesta ar semăna cu un program electoral care va accentua clivajul dintre asistenţa medicală primară din mediul urban şi cea din mediul rural şi că din acest punct de vedere ar exista "cel puţin două Românii".

"Pentru că sunt şi medic, astăzi atrag atenţia asupra unei hărţi diferite, în care coexistă, din nou, cel puţin două Românii. Dacă analizăm cu atenţie modul în care autorităţile şi instituţiile statului asigură sănătatea publică conform art. 34 din Legea fundamentală, ţara noastră s-ar împărţi în: a) localităţi în care este asigurată asistenţa medicală, în sensul că acestea beneficiază de un număr optim de cadre medicale; şi b) zone 'deşertificate', localităţi în care nu există nici măcar un medic de familie. Cu toate că statul are obligaţia de a apăra dreptul la ocrotirea sănătăţii prin toate mijloacele legale şi administrative, în scopul protejării sănătăţii fizice şi mintale a persoanelor, tocmai statul eşuează în ceea ce priveşte respectarea acestui articol din Constituţie, tolerând de prea mult timp o situaţie pe care o cunoaşte, dar pentru care a făcut prea puţin. (...) PNRR promite investiţii şi reforme, dar seamănă mai degrabă cu un program electoral care va accentua clivajul dintre asistenţa medicală primară din mediul urban şi cea practicată în comunităţile rurale sau în zonele defavorizate ori greu accesibile", a arătat dr. Leonard Azmafirei, într-o postare pe Facebook.

Senatorul PSD a arătat că, potrivit informaţiilor furnizate de către preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu, în ţară există 55.942 de medici cu liberă practică, din care 29.000 sunt în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Timiş, Iaşi, Dolj, Mureş şi că există 15 judeţe în care numărul acestora este sub 500.

"În celelalte 36 de judeţe sunt aproximativ 27.000 de medici. 12 judeţe au sub 500 de medici, iar în trei judeţe sunt mai puţin de 300 de medici. Distribuţia pe vârste: 13.000 au peste 60 de ani (aproximativ 23%), 2.100 au peste 70 de ani, iar 1.235 sunt în situaţia de cumul pensie-salariu. În România sunt aproximativ 14.000 de medici de familie şi medicină generală. Aproximativ 700 de localităţi nu au medic de familie, iar în unele judeţe, în ultimii zece ani, nu au mai intrat medici tineri în sistemul de medicină primară", a susţinut dr. Leonard Azamfirei.

Politicianul a făcut referire şi la un raport prezentat, în 21 aprilie 2021, de către Avocatul Poporului, în care se arată că accesul populaţiei din zona rurală şi din zonele defavorizate sau greu accesibile este limitat şi, în unele cazuri, inexistent, din cauza lipsei cabinetelor medicilor de familie.

"Astfel, 212 localităţi din mediul rural nu au medic de familie şi 665 de posturi de medic de familie sunt vacante, se arată în raport", a precizat senatorul.

Dr. Leonard Azamfirei face referire şi la prevederile pe această temă din Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, în care "cifrele diferă, dar este evidenţiată aceeaşi criză".

"Tot în PNRR sunt prevăzute obiective în privinţa investiţiilor în infrastructura medicală prespitalicească, din care aş menţiona 200 de centre comunitare integrate în zonele rurale şi urbane marginalizate, precum şi reabilitarea, modernizarea şi dotarea a 3000 de (asocieri de) cabinete de asistenţă medicală primară (medici de familie). Iar în Anexele PNNR, promisiunile sunt debordante: 'Minim 1000 de comunităţi rurale, din care minim 100 dintre cele care acum nu sunt deservite de către un medic de familie vor avea acces la servicii medicale de bază în asistenţa medicală primară'. Decizia Guvernului României de a investi fonduri substanţiale pentru accesul la sănătate al persoanelor din mediul rural şi din zonele defavorizate ar putea reprezenta un pas înainte dacă ar fi fundamentată. Din păcate, în prezent nu este. Nu s-au făcut demersuri pentru determinarea şi remedierea adevăratelor cauze care au dus la deficitul cronic de medici de familie care activează în mediul rural. Care sunt principalele dificultăţi de natură profesională şi de natură umană cu care se confruntă aceştia? Sunt cu adevărat susţinuţi de administraţia locală şi centrală? Ce facilităţi şi stimulente financiare şi non-financiare acordată autorităţile locale pentru medicii de familie care aleg zonele rurale? Cum pot fi motivaţi absolvenţii de medicină să opteze pentru specialitatea medicină de familie şi cum pot atraşi să-şi practice meseria în mediul rural?", a subliniat dr. Azamfirei. AGERPRES/(AS - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)