Aproape trei sferturi dintre români merg în farmacii cel puţin o dată pe lună, iar gradul de satisfacţie al populaţiei faţă de serviciile oferite de farmacii este unul ridicat, relevă studiul "Servicii farmaceutice în România. Realităţi şi provocări post-pandemice", lansat marţi la Palatul Parlamentului.

Aproape 45% dintre repondenţi îşi estimează starea de sănătate ca fiind bună, 30% dintre ei sunt în evidenţă cu o boală cronică şi peste 56% cumpără medicamente necompensate, evidenţiază acelaşi studiu.

Cât priveşte vaccinarea în farmacii, aproximativ o treime din respondenţi au declarat că s-au imunizat anti-gripal în ultimii ani dinaintea pandemiei de COVID-19, iar aproape jumătate ar plăti pentru administrarea unui ser de personalul specializat din farmacii.

Potrivit vicepreşedintelui Uniunii Farmaciştilor din România, Răzvan Prisada, studiul arată un nivel ridicat de satisfacţie faţă de serviciile actuale, aşa cum le percepe populaţia, dar şi o cunoaştere bună a serviciilor care sunt acum prestate preponderent în farmaciile comunitare.

Satisfacţia faţă de serviciile primite în farmacii, situată la un nivel foarte ridicat, este determinată de caracteristicile farmaciei (80%), atitudinea farmacistului, timpul acordat pacientului (78%), claritatea cu care a fost prezentată informaţia (72%), disponibilitatea acestora conform nevoilor repondenţilor (81%), costul medicamentelor (45%), precum şi starea de sănătate, relevă studiul.

Interacţiunea pacient - farmacist este percepută ca fiind una de calitate, politeţe (89%), interesul arătat (79%), disponibilitatea şi respectul (87%) fiind variabile evaluate pozitiv de majoritatea repondenţilor.

Din perspectiva pacienţilor, cele mai utile noi servicii sunt considerate a fi testele pentru afecţiuni cardiovasculare (23%), urmate de testele rapide pentru depistarea unor infecţii - SARS-CoV-2, gripa sezonieră sau hepatita B şi C (15% dintre respondenţi) şi determinarea glicemiei (12%).

"Nivel de satisfacţie ridicat faţă de serviciile actuale, aşa cum le percepe populaţia, încrederea în informaţiile primite de la farmacişti, ceea ce înseamnă că trebuie să potenţăm, să valorificăm şi mai mult rolul farmacistului, nu doar ca provider de medicamente. Studiul ne mai arată o cunoaştere bună a serviciilor care sunt acum prestate, preponderent în farmaciile comunitare, dar o cunoaştere insuficientă a altor servicii care sunt deja disponibile. Asta înseamnă că suntem obligaţi să promovăm mai bine serviciile pe care le poate oferi o farmacie şi farmacistul din farmacie. În principiu, ne referim la serviciile generale, care nu necesită o autorizare specială. Totodată, studiul ne arată un grad ridicat de acord de acceptabilitate a pacienţilor pentru noi servicii farmaceutice care vor putea fi disponibile în farmaciile comunitare din România, ceea ce pentru noi înseamnă că va trebui să extindem şi să implementăm ideea de serviciu farmaceutic ca arie de cuprindere în cât mai multe farmacii, recunoscut şi recompensat la valoarea sa reală", a susţinut Prisada.

Potrivit vicepreşedintelui UFR, este "absolut necesară" ajustarea Legii farmaciei şi a legislaţiei privind exercitarea profesiei de farmacist.

"Vorbim, în primul rând, de definirea serviciilor farmaceutice, care nu erau nicăieri definite, şi despre dreptul de exercitare a profesiei referitor la anumite aspecte pe care le are în vedere acest proiect (repoziţionarea profesiei de farmacist). Etapa pe care o prezentăm astăzi - un studiu fundamentat care să ne arate că acest demers al nostru este sau nu este unul oportun, dacă este dorit de populaţie, dacă suntem în direcţia corectă, dacă putem veni cu măsuri utile atât oamenilor, cât şi nouă. Este motivul pentru care ne aflăm astăzi aici şi etapele următoare pe care trebuie să le parcurgem sunt ca până la finalul acestui an să definim, împreună cu Ministerul Sănătăţii, nomenclatorul de servicii farmaceutice şi metodologia de implementare a acestora. Vom lucra ce avem de făcut mai departe, ce direcţii avem de atins, pornim de la datele pe care le-am colectat, pentru că ne dorim să fie un proiect solid, pe termen mediu şi lung, de repoziţionare a profesiei, nu doar un lucru care ţine mai mult de oportunitate şi, de aceea, am vrut să construim, să propunem politici plecând de la date reale, de aici şi necesitatea acestui studiu", a evidenţiat Răzvan Prisada.

Studiul a fost realizat de Centrul de Cercetări în Economie Comportamentală Aplicată/Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Universitatea din Bucureşti, la solicitarea Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR) şi Colegiului Farmaciştilor din România (CFR), pe un eşantion de 1.003 de rezidenţi din mediul urban, în vârstă de 18 ani şi peste. Datele au fost colectate online şi telefonic, în perioada 14 - 26 februarie 2021. Datele au fost culese de Fundaţia "Biroul de Cercetări Sociale" - BCS. Baza de date nu a fost ponderată. AGERPRES/(A, AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)