Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) va primi mai multe prerogative în ceea ce priveşte monitorizarea şi chiar luarea de decizii în ceea ce priveşte penuria de medicamente în cazul unor crize, a declarat, marţi, europarlamentarul Cristian Buşoi.

"Chiar în această după-amiază discutăm şi negociem textul final de compromis, în care EMA va primi mai multe prerogative, mai multe atribuţii şi, evident, mai multe puteri în ceea ce priveşte monitorizarea şi chiar decizii în ceea ce priveşte penuria de medicamente în cazul unor crize şi nu numai. Există o discuţie dacă trebuie prelungit acest mandat şi pentru situaţiile obişnuite. Se doreşte ca UE să devină un spaţiu în care investiţiile în capacităţi de producţie să reprezinte o prioritate", a precizat Buşoi, într-o intervenţie online la lansarea studiului "Servicii farmaceutice în România.Realităţi şi provocări post-pandemice", la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că România a pierdut foarte mult la capitolul capacităţi de producţie şi este foarte vulnerabilă din acest punct de vedere.

"Noi am pierdut foarte mult din acest punct de vedere şi suntem foarte vulnerabili, pentru că majoritatea materiilor prime şi chiar o bună parte din medicamente, mai ales cele generice, se produc în afara UE", a menţionat Cristian Buşoi.

Potrivit acestuia, la nivelul Uniunii Europene există o implicare din ce în ce mai mare privind politicile de sănătate.

"Comisia Europeană a venit cu o strategie farmaceutică la nivel european, cu nişte obiective foarte ambiţioase ca, în următorii ani, în UE să existe un sprijin mult mai puternic pentru inovaţie, pentru medicamente inovatoare, pentru descoperirea de noi soluţii pentru bolile cu care ne confruntăm şi se menţionează în mod special rezistenţa anti-microbiană şi riscul infecţiilor intraspitaliceşti. O pregătire mai bună pentru viitor în ceea ce priveşte eventuale pandemii care mai pot apărea în anii şi deceniile care urmează, o mai mare atenţie în ceea ce priveşte penuria de medicamente", a subliniat europarlamentarul.

În opinia sa, farmaciştii şi farmaciile reprezintă un pilon esenţial al strategiei la nivel european în acest domeniu, mai ales în era digitalizării şi a noilor tehnologii.

"Farmaciştii şi farmaciile reprezintă un pilon esenţial al acestei strategii la nivel european. Nu doar în România, ci şi în alte ţări europene există percepţia că nu folosim la adevăratul potenţial farmaciştii şi serviciile din farmacii. Pentru că dincolo de vânzarea către populaţie a medicamentelor sau a dispozitivelor medicale, rolul farmaciştilor poate fi mult mai mare, mai ales în era digitalizării şi a noilor tehnologii. Cred că o mare încercare pe care o avem, dincolo de pandemie, dincolo de lupta împotriva cancerului dar şi a unor boli transmisibile, este rezistenţa anti-microbiană şi riscul infecţiilor intraspitaliceşti", a spus Buşoi.

La rândul său, preşedintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaţilor, Nelu Tătaru, a afirmat că ar trebui să existe nişte limite în avizarea farmaciilor.

"Cred că aici va trebui să lucrăm, cred că ar trebui să vedem cum sunt avizate aceste farmacii şi pe ce criterii sunt avizate. Cred că aici sunt nişte limite pe care ar trebui să le aşezăm în a crea un profesionalism. Dacă tot vrem să cerem de la farmacist ceva, trebuie să îi dăm competenţa, legitimitatea, puterea de a răspunde în faţa pacientului care vine să-şi caute medicamentul şi sănătatea", a spus Tătaru.

El a atenţionat şi asupra faptului că anumite medicamente se găsesc doar în anumite farmacii.

"Tot anul trecut, am putut observa lipsa unor medicamente, dar trebuie să spunem că le găseam în anumite farmacii, nu în toate. Cred că şi aici ar trebui să avem un punct de vedere comun şi să ajungem până acolo, jos", a susţinut fostul ministru al Sănătăţii. AGERPRES/(A - autor: Sorinel Peneş, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)