Astmul nu se vindecă, dar este o afecţiune care poate fi ţinută sub control, a afirmat miercuri preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Roxana Nemeş, într-o conferinţă organizată cu prilejul Zilei Mondiale a Astmului.

"Astmul nu se vindecă, dar este o afecţiune pe care o putem ţine sub control. Realitatea este că într-adevăr pacienţii cu astm au un risc de a avea exacerbări, dar odată ce sunt trataţi corect şi au un nivel de control al acestei afecţiuni, riscul lor ca această afecţiune să devină gravă este redus la minimum. Bineînţeles că o parte din pacienţii noştri pot ajunge în zona de astm sever. (...) Evidenţele arată că din punct de vedere ştiinţific utilizarea în acest moment a bronhodilatatorului ca unică terapie nu mai este recomandat. (...) Realitatea este că pe termen lung aceşti corticosteroizi administraţi pe cale orală inhalatorie pot să dea complicaţii. De aceea gestionăm personalizat fiecare pacient încât să nu ajungă decât foarte rar la utilizarea acestor corticosteroizi orali", a spus Roxana Nemeş.

Potrivit acesteia, şi într-un astm sever se poate interveni cu tratament de ultimă generaţie, precum terapia biologică.

"Dacă este cazul şi este un astm sever şi aici putem interveni cu terapie de ultimă generaţie - terapie biologică şi să reducem necesarul de corticosteroizi orali până la posibilitatea de renunţare la această administrare", a spus Roxana Nemeş.

În opinia sa, terapia biologică este "de ultimă generaţie".

"Terapia biologică este terapie de ultimă generaţie cu anticorpi monoclonali care gestionează mecansimul profund fiziopatologic al bolii, blocând anumite căi ale inflamaţiei. Ea este adresată personalizat fiecărui pacient în funcţie de mecanismul pe care dorim să îl ţintim", a mai susţinut Nemeş.

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu a susţinut că tratamentul administrat zilnic pacientului cu astm trebuie urmat şi în perioadele în care acesta este bine.

"Cu acest tratament administrat zilnic nu va mai avea simptome nocturne, nu va mai avea crizele de astm - înrăutăţirile bolii pe care noi le numim exacerbări. De cele mai multe ori funcţia pulmonară va fi normală. Astmul nu se vindecă, dar peste 80% din pacienţii cu astm dacă ascultă îndrumările medicului, dacă comunică bine cu medicul şi fac acest parteneriat, vor intra în sfera de astm total controlat, practic vor avea o viaţă perfect superpozabilă cu aceea a unui individ care nu are această afecţiune. (...) O mare parte din pacienţi îşi tratează boala atunci când apar simptomele, apar aceste manifestări ale bolii. (...) La un moment dat astmul poate ucide, pentru că apar acele exacerbări, înrăutăţiri bruşte, care uneori pot fi atât de severe încât să nu se mai poată face nimic", a mai arătat specialistul.

Prof dr. Florin Mihălţan a spus că pacientul cu astm nu are risc crescut de a se infecta cu noul coronavirus.

"Se observă că acest risc pentru această boală cronică de a fi şi de induce o afecţiune cu posibilitatea de fi inclusă în servicii de ATI este foarte jos faţă de alte afecţiuni cronice şi este comparabilă cu alte comorbidităţi, dar nu se găseşte în primele 7-8 afecţiuni inducătoare de severitate în momentul infecţiei. (...) Din punct de vedere al mortalităţii, de asemenea nu este în primele rânduri de inducere prin infecţie COVID a unei mortalităţi crescute la pacientul cu astm. (...) Există din nou mesajul - pacientul cu astm nu este la risc crescut de a face infecţie sau de a avea suferinţe secundare suplimentare. Pare-se că într-o singură zonă se conturează o categorie predispusă - pacientul cu astm sever non alergic. La întrebarea dacă astmul creşte riscul de deces sau de afecţiune acută, observaţi că nu există diferenţe din punct de vedere al severităţii COVID, deci nu creşte riscul de a face o formă severă şi nici riscul de a avea o durată de supravieţuire scurtă sau o rată de mortalitate mare. Lucrul acesta derivă din foarte multe studii", a arătat medicul. AGERPRES/(A-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)