Preşedintele Colegiului Medicilor România, Daniel Coriu, a declarat, joi, că 470 de localităţi din ţară nu au medic de familie, iar instituţiile de sănătate publică trebuie să intervină pentru a rezolva această problemă.

"În România avem 55.000 de doctori. Din aceştia, 29.000 de medici sunt concentraţi în Bucureşti - 15.000 şi în cinci judeţe - Dolj, Timiş, Cluj, Târgu Mureş şi Iaşi, iar 28.000 sunt în restul ţării. Cea mai mare parte, din punct de vedere geografic. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu medicina de familie. Avem 470 de localităţi fără medic de familie. Sigur, aici, cumva, instituţiile de sănătate publică trebuie să intervină. Intervenţia nu trebuie să fi pe hârtie sau numai în campanie electorală, când toţi doresc să ajute, dar numai cu vorbe şi ne oprim acolo. (...) Trebuie să avem o decizie. Trebuie să luăm această decizie de a trece la fapte, nu numai la vorbe", a afirmat preşedintele CMR, la o conferinţă organizată de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.

Potrivit lui Daniel Coriu, din cauza pandemiei de COVID-19, a existat "o stare de anxietate" în rândul pacienţilor cu alte afecţiuni, unii dintre aceştia refuzând chiar şi în prezent "să intre în spital".

"Acest an a fost unul dificil pentru noi toţi, pentru medici şi pentru pacienţi. Această pandemie de COVID-19 ne-a schimbat radical viaţa tuturor. (...) O stare de panică în rândul personalului medical - acest lucru s-a întâmplat, în special, în primele zile ale pandemiei. Apoi, când am avut nişte circuite foarte clare şi am început să înţelegem boala, lucrurile s-au atenuat. O stare de anxietate în rândul pacienţilor - avem pacienţi care şi astăzi refuză să intre în spital. Este impactul psihologic. Trebuie să recunoaştem că a existat un management întârziat pentru anumite boli, pentru anumiţi pacienţi. Şi, probabil, este imposibil de cuantificat, cu siguranţă acest lucru s-a întâmplat", a susţinut Coriu.

Colaborarea cu medicii de familie a fost una "excelentă" şi s-a îmbunătăţit gradul de educaţie a pacienţilor, a adăugat el.

"Am obţinut o colaborare excelentă cu medicii de familie. Am reuşit să facem ceea ce se numeşte telemedicină - transmiterea electronică a scrisorilor medicale, eliberarea reţetelor. Am îmbunătăţit gradul de educaţie a pacienţilor. (...) Am avut o scădere mai semnificativă şi un control mai bun al infecţiilor legate de actul medical, aşa-numitele infecţii nosocomiale. De ce? Pentru că am fost oarecum forţaţi să scădem internările continue. Nu a fost o scădere dramatică. A fost undeva la 10%, nici 10%, poate. Am reuşit să creştem numărul de internări de zi. Eu, în continuare, constat că putem să reducem numărul de internări continue. Putem să reducem cu încă cel puţin 20 - 30%", a explicat preşedintele CMR.

La rândul său, consilierul prezidenţial Diana Păun a afirmat că pandemia de COVID-19 a arătat, "mai mult decât oricând", cât de importantă sunt solidaritatea şi cooperarea, înţelegerea, toleranţa şi buna credinţă.

"Ştim că sistemul de sănătate românesc se confruntă cu deficienţe structurale, se confrunta chiar înainte de criza sanitară, numai că pandemia a exacerbat la maximum toate aceste vulnerabilităţi care s-au reflectat, în primul rând, în întreruperea continuităţii îngrijirilor şi, bineînţeles, limitări în detectarea precoce a cancerului, inclusiv limitarea posibilităţilor de a realiza proceduri de screening. De aceea, cu atât mai crucială este concentrarea acestora pe reformare, (...) să remediem dezechilibrul care există între asistenţa medicală primară, asistenţa spitalicească şi, mai ales, să reducem discrepanţele regionale care amplifică aşa de mult aceste inechităţi", a subliniat Păun. AGERPRES/(A - autor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)