Organismul uman poate suferi o reacţie secundară în momentul schimbării bruşte a alimentaţiei, de la una bazată pe vegetale din perioada de post, la una bogată în carne, grăsimi şi carbohidraţi, atrage atenţia şefa Disciplinei de Nutriţie comunitară şi igiena alimentelor din cadrul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie "George Emil Palade" din Târgu Mureş, prof. univ. dr. Monica Tarcea.

"Trecerea bruscă de la perioada de reţinere la consumul de carne, grăsime, alimente de origine animală, adică de la perioada de post, către acele alimente tradiţionale care sunt pe farfurie în zilele de Paşte practic este un abuz alimentar urmat de o serie de repercusiuni. Nu pentru toată lumea, dar pentru unii poate să apară această reacţie secundară a organismului care este şocat de schimbarea bruscă a alimentelor din farfurie. Postul este bine-venit, indiferent de motivaţia pe care o avem, şi, în aceeaşi măsură, în momentul în care trecem la acest tip de alimentaţie specifică perioadei de Paşte, trebuie să fim mult mai atenţi la ceea ce punem în farfurie. Ca principale recomandări, pentru cei care au ţinut post şi se apropie vertiginos de ziua de Paşte, este important să conştientizeze că există acest risc alimentar, că aceste alimente dense de origine animală, de la reţete simple până la alimente care conţin mai multe grăsimi, mai multe proteine, care sunt încărcate din punct de vedere caloric, şi asocierile cu care suntem obişnuiţi pot să aibă repercusiuni neplăcute", a declarat, pentru AGERPRES, Monica Tarcea.

Potrivit specialistului în nutriţie, cei care au ţinut post în ultima perioadă ar trebui să fie atenţi la cantitatea de alimente pe care o consumă şi să reducă numărul de mese cu care erau obişnuiţi în perioada de post.

"În mod cert, pentru cei care au ţinut post este o alegere personală, ţine de cultura alimentară şi de tradiţii şi credinţe în egală măsură, suntem diferiţi, dar avem o motivaţie. În aceeaşi măsură, mulţi ţin post şi în ideea unei alimentaţii sănătoase pentru detoxifierea organismului, de reechilibrare a organismului, de renunţare la acele alimente care ne încarcă, de multe ori, cu substanţe toxice sau cu efecte negative asupra stării noastre de sănătate şi stării nutriţionale. Trebuie să fie atenţi în special la cantitatea pe care o consumă, să încercăm să consumăm mai puţin decât am face-o de obicei, să încercăm să reducem numărul de mese cu care eram obişnuiţi în perioada de post, să încercăm să reducem la măcar două mese pe zi, ar fi mult mai uşor pentru organism să se adapteze la această modificare bruscă de dietă. Aceste două mese cu diferenţa între ele de câteva ore generoase, 5 - 6 ore cel puţin, ne-ar ajuta organismul să digere mai uşor, să se adapteze la această încărcătură calorică densă de proteine, de grăsime, inclusiv de carbohidraţi şi să evităm, pe cât posibil, aceste efecte secundare neplăcute care pot să apară", a arătat dr. Monica Tarcea.

Ea susţine că, pentru evitarea acestui disconfort şi a acestui aport suplimentar caloric, ar trebui să avem o proporţie reprezentativă de vegetale în farfurie, astfel încât să nu fim tentaţi să consumăm alimente grele în mod excesiv, iar astfel să apară disconfortul abdominal.

"Să avem în farfurie o cantitate cât mai mică de alimente de origine animală şi să predomine alimentele vegetale, legume, cereale integrale, pentru că aceste alimente de origine vegetală, cu care suntem deja obişnuiţi din perioada de post, dacă predomină, ne ajută să trecem uşor, gradat, la alimente de origine animală - lapte, carne, ouă şi cele cu aport de grăsime, care ne solicită. Aceste alimente de origine vegetală ne aduc şi fibre alimentare care ne ajută să eliminăm mai uşor reziduurile, să avem o digestie mai uşoară şi, în al doilea rând, ţin de foame mai uşor, ne opresc să consumăm mai mult decât am avea nevoie, ne atenţionează să nu depăşim o anumită limită şi ne ajută în această asociere cu lapte, carne, ouă, grăsimi sub diverse forme, pentru digestie şi pentru reducerea aportului de calorii. Suntem orientaţi, în aceeaşi măsură, către alimentele intens procesate. Pe cât posibil, ar trebui, în primele zile de Paşte, să consumăm alimente gătite în casă, să le evităm pe cele intens procesate, cumpărare de-a gata din magazin, tocmai pentru că acestea conţin multă grăsime, multă sare, mult zahăr, grăsime saturată, colesterol şi acestea încarcă organismul atât de brusc după perioada de post", a arătat medicul.

Dr. Monica Tarcea a menţionat că, în perioada de Paşte, avem deja o tradiţie culinară şi nu o putem schimba, fiindcă sunt câteva alimente care trebuie să fie în farfurie, însă, dacă le reducem cantitatea, deja avem un prim câştig.

O altă recomandare formulată de dr. Monica Tarcea este legată de dulciuri, despre care spune că ar fi bine să fie consumate la prânz, dar în niciun caz seara.

"Suntem obişnuiţi să adăugăm dulciurile la final, însă nu este cea mai bună recomandare, în perioada de Paşte, este bine să consumăm aceste dulciuri fie dimineaţa, fie la prânz, dar în niciun caz după cină. Alimentele dense şi mai ales dulciurile, care conţin un amestec mixt de grăsime, făină, zahăr, fructe dulci, încarcă mult organismul, în special peste noapte, îngreunează digestia şi apar acele crize la unii dintre noi, crize biliare, crize pancreatice, din cauza şocului adus de zaharuri şi grăsimi. De asemenea, fructele ar trebui consumate după masă şi legumele dimineaţa. Contează când preparăm o salată de fructe şi când facem una de legume, care pot să ne ajute să ne încărcăm stomacul la început şi atunci reducem cât de cât din cantitatea de alimente, iar rezultatele sunt mai bune. Cantitatea contează, diversitatea contează, e adevărat că vom găsi anumite alimente în farfurie de Paşte, dar să fie o cantitate cât mai mică, diversitate legată de garnituri şi de partea vegetală pe care o punem în farfurie. Ne dorim un desert, îl putem pune la finalul mesei de prânz, dar într-o cantitate mai mică decât de obicei, ne facem această plăcere de consum, dar să încercăm să ne controlăm cantitatea pe care o consumăm şi să fim conştienţi că ceea ce este în farfurii e o mare sursă de plăcere, dar şi o mare sursă de calorii", a spus dr. Tarcea.

Nutriţionistul ne recomandă să nu uităm de supe, chiar dacă am fi tentaţi să trecem direct la friptura de miel, fiindcă acestea ne vor ajuta la digestie şi ne vor determina să mâncăm mai puţin.

"Una dintre recomandări ar fi să nu uităm de supe, la masa de prânz. Poate unii preferă să treacă la un aliment mai consistent de felul doi, dar supa poate preîntâmpina dispepsia, mai reduce din foame şi astfel vom mânca mai puţin şi poate chiar vom renunţa la desert ulterior. Ne dorim să consumăm produse din miel sau diverse reţete de dulce, este în regulă, dar dacă începem cu o supă, restul cantităţilor care urmează se pot reduce. Mulţi consumă sucuri de fructe sau de legume, eu le-aş recomanda să reducem aportul de sucuri chiar dacă sunt proaspete, pentru că acestea conţin mult zahăr şi vom avea zahăr inclusiv în prăjituri şi în diverse preparate. Să consumăm fructele ca atare fiindcă aduc fibre, aduc componente vitaminice, enzimatice, de minerale de care avem nevoie. Mestecăm mai mult timp, reducem cantitatea de suc pe care am consuma-o, un fruct ţine de foame mai mult decât un suc din fructe şi legume", a afirmat nutriţionistul.

Dr. Monica Tarcea ne atenţionează să nu uităm nici de sport, care trebuie să fie inclus în program.

"Nu trebuie să uităm de mişcare, noi întotdeauna trebuie să asociem dieta cu mişcarea, pentru că altfel rezultatele nu sunt cele scontate. Mişcarea nu înseamnă un efort peste o anumit limită, ci doar puţin mai mult decât am făcut cu o zi înainte, să fim conştienţi că această mişcare ne va ajuta să consumăm din energia adusă de alimentele pe care neapărat ni le dorim de Paşte. Mişcarea în sine, în funcţie de antrenamentul pe care îl avem fiecare, trebuie să fie uşor mai accelerat decât de obicei, dacă facem, de regulă, o jumătate de oră de antrenament, acum ar fi bine să facem o oră, deci dublat ca durată de timp ne ajută să mâncăm mai mult din ceea ce ne-am dori să mâncăm a doua zi", a mai arătat dr. Monica Tarcea.

Şefa Disciplinei de Nutriţie comunitară şi igiena alimentelor din cadrul UMFST "George Emil Palade" din Târgu Mureş, dr. Monica Tarcea, care activează în acest domeniu de peste 15 ani, susţine că aceste recomandări pot să fie diferite de la o persoană la alta, în funcţie de vârstă, de starea de sănătate, în funcţie de activitatea fizică pe care o depune fiecare. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)