Preşedintele Colegiului Medicilor Bucureşti, Cătălina Poiană, consideră că este necesară "separarea" Legii profesiei medicale de Legea 95 privind reforma în domeniul sănătăţii, astfel încât aceasta să fie "regândită ca o profesie liberală" şi nu să se încadreze "în statutul de funcţionar public".

"Dacă vrem să schimbăm ceva, cred că trebuie să plecăm de la încadrarea profesiunii de medic. Cred că ceea ce trebui să aducem în spaţiul public şi punctul din care trebuie să începem este acela de a recunoaşte că profesia medicală este una liberală, că sub nicio formă nu este o profesie care să se încadreze în statutul de funcţionar public. Pentru a putea pune la punct reglementările care ţin de profesia medicală, primul pas este de a separa legea profesiei medicale de acea junglă care se numeşte Legea 95, care a ajuns să aibă cu mult mai multe schimbări şi amendamente decât articole şi în care de fapt cred că şi juriştii încep să se încurce datorită faptului că atât de multe lucruri au fost adăugate, schimbate, amendate, încât nu mai ştii la un moment dat ce este valabil şi ce se bate cap în cap cu ce. Punctul de la care trebuie să plecăm este să separăm legea profesiei medicale de Legea 95 şi să o regândim ca pe o profesie liberală şi nu ca pe statutul unui funcţionar public", a susţinut medicul în cadrul conferinţei-dezbatere "Noi şi Sistemul de Sănătate", organizată de Colegiul Medicilor din România.

La rândul său, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, a spus că, împreună cu politicienii "acestor vremuri", cei din domeniul sănătăţii trebuie să ajungă la un consens cu privire la reconstrucţia sistemului de medical.

"Noi, medicii, suntem o forţă capabilă să inducă schimbarea în societate. În aceeaşi măsură este şi obligaţia noastră să inducem schimbarea în sistemul sanitar. Ceea ce trebuie să facem acum este să cristalizăm nişte obiective pe termen scurt şi mediu. Obiective de refacere a sistemului, de la infrastructura sa până la resursa sa umană. (...) Dorim să angajăm o masă rotundă cu politicienii acestor vremuri şi împreună cu ei vrem să ajungem la un consens cu privire la reconstrucţia sistemului", a afirmat Coriu.

Vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov Rodica Tănăsescu a spus că finanţarea sistemului a fost "minimă", iar politicile de sănătate, "când au existat", au fost fixate pe mandate, au fost "instabile, invalide" pe termen mediu şi lung, ceea ce este "inacceptabil" în toate domeniile sistemului medical.

"Avem un sistem de asigurări de sănătate care, teoretic, se bazează pe solidaritate şi subsidiaritate, în realitate se bazează pe categorii de scutiţi, în timp ce nevoile medicale ale populaţiei sunt tot mai mari, pentru că populaţia este îmbătrânită, nevoile medicale sunt din ce în ce mai mari şi vor fi din ce în ce mai mari, ceea ce înseamnă că de fapt întotdeauna se va ajunge la fundul sacului. (...) Sunt foarte multe zone cu deficit de medici de familie", a spus Rodica Tănăsescu.

Preşedintele Colegiului Medicilor Bihor, Carmen Pantiş, a susţinut că în aproximativ 15 de ani România va avea un deficit de 12 mii de specialişti, mai ales în specialităţi precum anestezie şi terapie intensivă, oncologie, radioterapie, epidemiologie şi boli infecţioase, chirurgie pediatrică. AGERPRES/(A-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)