Un proiect care îşi propune elaborarea unei metodologii şi a unui raport de evaluare a politicilor publice în domeniul sănătăţii mintale a fost lansat miercuri de Societatea Română de Sprijin a Vârstnicilor şi a Suferinzilor cu Afecţiuni de tip Alzheimer şi Asociaţia Habilitas - Centru de Resurse şi Formare Profesională.

"În acest moment, politicile publice care sunt în vigoare nu acoperă în totalitate necesarul pe care îl avem faţă de persoanele care suferă de aceste boli asociate (demenţă, Alzheimer - n.r.) şi pe de altă parte aparţinătorii acestora, nu sunt reglementate aşa cum ar trebui. Noi vrem să propunem un nou tip de politică publică ce va trebui să fie preluată de către autorităţile publice în vederea dezvoltării acestui sistem de întrajutorare care aparţine de drept statului. Pentru a stabili cum să fie dezvoltate, noi avem cinci workshopuri în cinci regiuni - Bucureşti, Braşov, Cluj, Timişoara şi Iaşi, în aceste workshopuri sunt invitaţi oameni care lucrează în domeniu, inclusiv din administraţia publică locală şi aceşti oameni de specialitate vor veni cu propunerile lor care sunt bazate pe experienţe pe care le-au întâlnit", a declarat Aurelian Nebel, managerul proiectului.

Pe de altă parte, preşedintele Societăţii de Neurologie, prof. univ. dr. Bogdan Popescu, a menţionat, în cadrul unei conferinţe de lansare a proiectului, că îmbătrânirea populaţiei atrage după sine un procent din ce în ce mai mare de oameni care suferă de declin cognitiv, de boala Alzheimer în stadiul demenţial sau de alte forme de boli neurodegenerative care asociază demenţa.

"Trebuie acţionat pe mai multe linii - o primă linie este cea de prevenţie şi aceasta trebuie să fie o politică de sănătate publică ce se poate face pentru a preveni apariţia demenţei sub diferitele ei forme - Alzheimer, demenţa vasculară sau alte boli neurodegenerative. Un lucru important este identificarea la timp, tratarea, prevenirea faptelor de risc vascular - cu alte cuvinte hipertensiune, diabet, obezitate, toţi factorii aceştia de risc sunt factori de risc şi pentru AVC şi pentru boala Alzheimer şi pentru demenţa vasculară. (...) Trebuie făcute eforturi la nivelul reţelelor psihiatrice, neurologice pentru a preveni şi trebuie făcut şi un efort de educaţie la nivelul populaţiei, pentru că întâlnim situaţii în care se percepe ca normal ca cineva în vârstă să nu mai funcţioneze cognitiv", a explicat prof. univ. dr. Bogdan Popescu.

În opinia sa, o altă linie de acţiune după diagnosticare este tratamentul corect, iar în fazele severe ale bolii să existe posibilitatea de instituţionalizare.

"Numai în felul acesta, atât printr-o adaptare legislativă, cât şi prin efortul comunităţilor locale de a găsi soluţii la probleme, putem avea un progres pe această linie", a spus medicul.

În context, Nicoleta Voicu, director la DGASPC Sector 1, a precizat că este foarte important să existe prevenţie şi din punct de vedere social şi a punctat că e nevoie de o colaborare între spitale, Direcţiile de asistenţă sociale şi medicii de familie.

"Cred că e important să cunoaştem ce se poate face din punct de vedere social şi medical. Avem legislaţie care trebuie îmbunătăţită, dar avem şi legislaţie care funcţionează, dar pe alocuri poate nu e cunoscută de toată lumea. De pildă, prevede legea oferirea programului de patru ore pentru un membru al familiei care are în grijă o persoană vârstnică, dar efectiv n-am întâlnit în practică lucrul acesta, cu suportare a celorlalte patru ore de către autoritatea locală", a spus Nicoleta Voicu.

Principalele obiective ale proiectului "Sănătatea mintală - prioritate pe agenda publică!" vizează elaborarea unei metodologii şi a unui raport de evaluare a politicilor publice în domeniul sănătăţii mintale, crearea unui Centru de Dialog Social care să consolideze conlucrarea dintre ONG-uri, parteneri sociali şi autorităţile publice din domeniul sănătăţii mintale şi cel sociomedical, participarea activă a 150 de persoane la cinci ateliere de lucru regionale (Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi, Timişoara), în vederea creşterii implicării acestora în formularea şi îmbunătăţirea politicilor publice din domeniul sănătăţii mintale.

Valoarea totală a proiectului este de 931.980,95 lei, din care 913.341,33 lei reprezintă valoarea cofinanţării asigurate de UE şi a finanţării naţionale, iar 18.639,62 lei, contribuţia proprie.

Proiectul "Sănătatea mintală - prioritate pe agenda publică!" este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 - 2020 şi are o durată de 16 luni (31 octombrie 2018 - 27 februarie 2020).

Potrivit Alzheimer's Disease International, în anul 2018, la nivel global 50 de milioane de oameni trăiesc cu demenţă, iar acest număr se dublează la un interval de 20 de ani. Se estimează ca până în anul 2050 68% dintre cazurile noi de demenţă se vor înregistra în ţări cu venit mic şi mediu. AGERPRES/(A, AS - autor: Florentina Ştefănescu, editor: Mihai Simionescu)