Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, spune că Matteo Politi, cel care a lucrat pentru cinci unităţi medicale din România fără să aibă acest drept, ar fi avut şi o poliţă de malpraxis din luna februarie 2018, adăugând că sunt în desfăşurare mai multe controale pentru a vedea exact ce fel de proceduri au fost făcute de acesta şi din care moment.

"Există un cod de parafă dat de Direcţia de Sănătate Publică întocmit de un funcţionar pe baza unor documente ilegale sau în lipsa unor documente, dar care nu putea fi utilizat fără celelalte două - dreptul de liberă practică şi recunoaşterea oficială. Mai departe am informaţii, nu sunt încă sigure, că ar avea şi o poliţă de malpraxis din februarie 2018, care teoretic se eliberează din nou pe baza celor trei documente", a declarat miercuri ministrul Sănătăţii, la Parlament.

Ea a spus că Ministerul Sănătăţii verifică toate codurile de parafă care au fost eliberate de DSP Bucureşti în anul 2018 - aproximativ 1.000 de dosare.

Citeşte şi: Pintea consideră că a fost vorba despre corupţie în cazul cetăţeanului italian care pretindea că este medic

"Verificăm în acest moment toate codurile de parafă care au fost eliberate de DSP în 2018, sunt aproximativ 1.000 de dosare. De asemenea, verificăm şi dosarele medicilor străini care au cerut să lucreze în România şi care ar fi trebuit să aibă un dosar complet. (...) Sunt încă în desfăşurare, începând de marţi, controale la aceste clinici care au oferit aceste servicii. Este Inspecţia DSP şi de mâine (joi - n.r.) Corpul de control al ministrului. Sunt controale să vedem exact despre ce este vorba, despre ce fel de proceduri au fost făcute şi din care moment. Pentru că există contracte din ianuarie, malpraxisul din februarie, codul de parafă din martie, refuzuri ale MS şi ale CMR din iunie. Există clinici care au fost contactate de acest domn, dar care au refuzat să îl primească fără dosarul complet. El spunea: 'Vă rog, haide să mă primiţi'. Clinicile serioase au spus nu până nu veniţi cu toate documentele", a explicat Pintea.

În opinia ei, se poate vorbi de abuz în serviciu şi fals în acte pentru persoanele care au facilitat o astfel de situaţie.

"Clinicile private nu sunt conştiente de ceea ce trebuie să facă, adică să presteze servicii de calitate şi în siguranţă pacienţilor. Vă asigur că în sistemul public aşa ceva nu se poate întâmpla. Trebuie să verificăm exact ce se întâmplă în toate instituţiile sanitare private sau de stat. Trebuie să fie aceleaşi unităţi de măsură. Raportările pe care le fac instituţiile private trebuie să fie identice cu cele publice", a menţionat Sorina Pintea.

Citeşte şi: IGPF: Cetăţeanul italian care pretindea că este doctor, prins la PTF Curtici

Întrebată dacă mai există şi alte cazuri, ea a spus că nu are în acest moment toate datele.

Potrivit acesteia, cel care ar trebui să răspundă este angajatorul în primul rând, pentru că are obligaţia să verifice toate documentele, or falsul medic avea unul singur.

Ministrul Pintea a mai arătat că procedurile pe care le-a făcut Matteo Politi nu au fost în contract cu CNAS, astfel că nu exista obligativitatea raportării acestui tip de servicii.

Matteo Politi a lucrat ca medic de chirurgie plastică pentru cinci unităţi medicale din România fără să aibă acest drept. AGERPRES/(A - autor: Florentina Ştefănescu, editor: Georgiana Tănăsescu, imagine: Marian Vlăduț, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Andrei Cârlan, editori online: Adrian Dădârlat, Anda Badea)