Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer susţine că este nevoie de un Plan naţional de oncologie care ar trebui să conţină şi un Registru naţional de cancer prin care să fie monitorizate efectele tratamentelor prescrise pacienţilor, dar şi banii alocaţi acestor tratamente.

"De fiecare dată am cerut un Plan naţional de oncologie şi am zis noi că este un instrument vital în controlul şi combatarea cancerului în România. Noi înţelegem prin acest plan unite la un loc toate segmentele esenţiale privind cancerul, adică de screening, depistare precoce, investigaţii, acces la investigaţii, bani pentru investigaţii, acces la tratamente ţintite, chirurgie oncologică, radioterapie şi aici suntem deficitari. În România doar 30% din necesar este satisfăcut, nu avem aparatura necesară care să acopere nevoia privind această terapie. Nu vă mai spun de sincopele în aprovizionarea cu medicamentele pacienţilor care sunt în tratament şi care le pune în pericol viaţa. (...) Acest plan naţional ar trebui să conţină şi un Registru naţional de cancer care ar monitoriza efectele tratamentelor prescrise pacienţilor, ar monitoriza banii alocaţi acestor tratamente şi nu ar mai fi scurgerile de care se vorbeşte în sănătate", a declarat luni preşedintele FABC, Cezar Irimia, la o conferinţă de presă care a avut loc la Institutul Oncologic Bucureşti cu prilejul Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului.

Consilierul de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale Diana Păun a spus că în anul 2016 a fost lansat un Plan naţional de control al cancerului, însă acesta nu a fost implementat.

"Acest Plan naţional multianual integrat de control al cancerului a fost lansat în anul 2016 de către ministrul Sănătăţii de la acea vreme, domnul doctor Cadariu, şi el a avut drept scop scăderea mortalităţii şi incidenţei cancerului în România, dar şi creşterea accesului la tratament al pacienţilor cu cancer şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor deja diagnosticaţi. El cuprinde o serie de măsuri bine construite, de la prevenţie, ce cuprinde atât informarea populaţiei privind factorii de risc cancerigeni, şi mă refer aici la tutun, alcool, obezitate, sedentarism, toxicele din atmosferă şi aşa mai departe, până la promovarea programelor de screening, în special pentru cancerul de col uterin şi de colon şi cuprinde inclusiv măsuri privind accesul la terapii inovatoare ale pacienţilor cu cancer. Din nefericire, ca multe strategii elaborate în România, aceste plan nu este operaţional, nu este funcţional, nu este implementat", a afirmat Păun.

Ea a spus că Administraţia Prezidenţială a susţinut şi va susţine demersurile societăţii civile şi ale profesioniştilor din sănătate dedicate importanţei prevenţiei şi a educaţiei pentru sănătate, pentru că problema majoră cu care se confruntă România în domeniul cancerului se referă la faptul că diagnosticarea bolii este "foarte târzie" în stadii în care medicii nu prea pot să mai facă mare lucru.

"Orientarea către prevenţie şi screening din punctul meu de vedere sunt esenţiale", a spus Diana Păun.

Managerul Institutului Oncologic Bucureşti, Lidia Kajanto, a afirmat că medicii români sunt foarte buni, însă, din păcate, pacienţii ajung la aceştia în stadii avansate ale bolii.

"Sunt foarte buni medicii români. (...) Aici se lucrează în echipă, dar pacienţii trebuie să fie informaţi. Din păcate, la noi vin cazurile cele mai complexe, în stadiile 4. Medicii de familie nu trimit pacienţii în centrele abilitate unde există specialişti care i-ar putea îndruma şi ajuta. Noi avem colaborare cu FABC, dar şi cu alte asociaţii de pacienţi", a spus Lidia Kajanto.

Prezent la conferinţă, preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat, Laszlo Attila, a afirmat că foarte multe îmbolnăviri de cancer ar putea fi evitate dacă ar fi existat un program coerent de screening şi "acces universal" la tratamente oncologice.

"Constat cu părere de rău că în continuare, pe lângă faptul că este în creştere numărul pacienţilor, nu s-a schimbat nici trendul care se referă la faptul că ne confruntăm cu cazuri din ce în ce mai severe şi ne prezentăm foarte târziu şi depistăm foarte târziu cazurile. Mai văd şi o altă cifră cu peste 50.000 de cazuri de decese într-un an de zile. Foarte probabil 30.000-40.000 de cazuri ar fi putut fi evitate dacă am fi avut un program coerent de screening, dacă am fi avut un acces universal la tratamentele oncologice şi lista este din păcate foarte lungă. (....) În opt ani de zile am pierde populaţia unui judeţ cum este Tulcea sau Covasna sau Sălaj şi aşa mai departe. (....) Au apărut molecule noi, au apărut tehnologii noi, ne mândrim cu ele, rezultatele se văd, dar dacă nu le finanţăm atunci ele cauzează o serie de perturbări în ceea ce avem", a spus Laszlo Attila. AGERPRES/(A-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)