Vicepreşedintele Asociaţiei "Dăruieşte Viaţă", Oana Gheorghiu, a vorbit marţi, în cadrul dezbaterii "Bucureşti: spitalele la control", despre proiectul de construcţie a primului Spital de Oncologie şi Radioterapie Pediatrică din România, exprimându-şi speranţa ca în până în aprilie-mai 2020 să fie realizată clădirea.

"Pare cumva anormal că o asociaţie de oameni simpli reuşeşte să construiască un spital, ceea ce nu reuşeşte să facă statul român. Şi vă spun că nu este atât de greu să construieşti un spital, trebuie doar să vrei şi să ai determinarea necesară. Pentru statul român cred că ar fi mult mai simplu. Pentru Primăria Capitalei, nu mai vorbesc. Are atât de mulţi bani... (...) Dacă vă puteţi imagina, o asociaţie a construit singurele 18 camere sterile din România ultimilor 20 de ani. E absurd şi e de neînţeles. Şi cred că este cumva şi vina noastră, a cetăţenilor, că nu punem suficientă presiune şi nu aducem pe agenda publică mai mult sănătatea. Am ajuns la Spitalul Marie Curie (...); acolo au o secţie în care sunt 31 de paturi, în care adesea sunt 31 de copii alături de mamele lor. Toate aceste 62 de suflete împreună cu personalul medical împart două toalete şi două duşuri. Deşi ştiu lucrul acesta de ani de zile, încă mă emoţionez când mă gândesc la asta, pentru că dimineaţa adesea ajungi pe secţie şi vezi nişte capete mici şi fără păr stând la coadă, la toaletă. Şi pentru mine încă este de neînţeles cum noi, nişte cetăţeni normali la cap, acceptăm această situaţie", a afirmat Oana Gheorghiu.

Ea a menţionat că proiectul prevede realizarea unui spital cu şase etaje în curtea Spitalului de Copii "Marie Curie", urmând să aibă şi un bloc operator. Gheorghiu a mai precizat că asociaţia a renovat mai multe spitale din ţară şi din Bucureşti şi a triplat capacitatea de transplant a României.

Senatorul USR Adrian Wiener, membru al Comisiei pentru sănătate publică, a atras atenţia în cadrul dezbaterii asupra faptului că există 400-600 de localităţi în România care nu au medic de familie.

"Dacă e să evaluezi un sistem de sănătate în ceea ce priveşte performanţa lui, întrebarea care încorporează absolut toate inadecvările sistemului este 'mortalitatea evitabilă', care în România din păcate este la 48%. Cea mai mare din Europa. Sigur, cauzele de mortalitate sunt multiple, iar cea mai dramatică este - peste dublul mediei europene - la mortalitate infantilă. Această mortalitate evitabilă se traduce şi în faptul că avem cea mai mică supravieţuire a pacientului cu cancer, de exemplu, că avem cea mai mare mortalitate intraspitalicească la accidentul vascular cerebral, în faptul că avem doar vreo nouă centre care adresează modern accidentul vascular cerebral ischemic cu tromboliză", a spus el.

Senatorul a criticat şi lipsa de planificare a deciziilor, atrăgând atenţia asupra faptului că până în prezent s-au realizat foarte puţine obiective prevăzute în Strategia naţională de sănătate, asumată politic în 2014.

"Corupţia, care este endemică în România, în sistemul de sănătate este şi mai accentuată - avem rapoarte care arată nivelul mai ridicat al corupţiei din sistemul de sănătate comparativ cu celelalte domenii sectoriale. Accesibilitatea sistemului este una dintre cele mai proaste din Europa. (...) Acoperirea asigurării nu este universală, este în jur de 86% din populaţia generală. În schimb, în zona rurală, procentul persoanelor neasigurate este mult mai mare, poate spre 25% dintre femei. Poate cea mai dramatică dintre consecinţe este că una din cinci gravide este evaluată de obstetrician pentru prima dată în momentul naşterii. Doar unul din cinci pacienţi cu infarct miocardic, în România, de exemplu, sună prima oară la 112, iar 20% ajung la spital cu mijloace proprii", a precizat Wiener.

Consilierul municipal USR Ana Ciceală a declarat că există spitale bucureştene a căror organigramă este ocupată în proporţie de doar 70-80%, iar posturile vacante de cele mai multe ori sunt de medici. Pe de altă parte, a menţionat că la Administraţia Spitalelor organigrama a fost majorată cu 400 de posturi de inspectori în acest an. Ciceală a mai apreciat că nu există suficientă transparenţă în ce priveşte deciziile consiliilor de administraţie ale spitalelor.

"Nu avem vizibilitate pe ce înseamnă deciziile consiliilor de administraţie, pe contracte, pe facturi, pe felul în care sunt acordate, pe progresul pe investiţii, pe cum se construiesc şi dacă se construiesc corpurile noi de spitale. Niciodată nu ni s-au dat şi nu sunt centralizaţi pe site-ul Administraţiei Spitalelor indicatorii medicali sau financiari, toţi indicatorii aceia la care ar trebui să ne putem referi atunci când ni se cer decizii în Consiliul General", a spus ea.

Ciceală a menţionat că USR Bucureşti susţine crearea unei reţele integrate de spitale ale PMB, cu o gestiune unitară şi procese standardizate. Ea a mai subliniat că trebuie încurajată raportarea reală a infecţiilor nosocomiale, în vederea unei abordări adecvate a acestei probleme.

Preşedintele USR Bucureşti, Roxana Wring, a opinat că administraţia locală ar trebui să acorde un rol sporit prevenţiei şi a evidenţiat necesitatea combaterii poluării, a lansării unor campanii de sănătate publică, dar şi a dezvoltării unei infrastructurii adecvate pentru pietoni şi pentru mijloace nemotorizate.

"Bucureşti este unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa. Direcţia în care merge din acest punct de vedere este o direcţie greşită, pentru că nu monitorizăm, nu avem nişte măsuri eficiente, continuăm să pierdem spaţii verzi. Construim acolo unde nu ar trebui. Construim ansambluri noi de locuinţe care nu au spaţii verzi, nu au aliniamente stradale. Din punct de vedere social, calitatea locuirii în Bucureşti este scăzută. Avem în continuare în Bucureşti case, cartiere întregi care nu sunt racordate la apă şi canal. Bucureşti este un oraş contrastant din punct de vedere social: are un venit peste media europeană pe cap de locuitor, dar şi două dintre cele mai defavorizate zone: Rahova şi Ferentari", a spus ea. AGERPRES/ (A - autor: Irinela Vişan, editor: Antonia Niţă, editor online: Alexandru Cojocaru)