Românii preferă să consume mai mult produse apicole decât miere, aceasta şi datorită faptului că apiterapia autohtonă ocupă primul loc în lume, România reuşind să producă cea mai variată gamă cu cele mai bune proprietăţi, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Comisiei Ştiinţifice de Apiterapie a Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Apicultori Apimondia, biochimistul Cristina Mateescu.

"În domeniul apiculturii suntem o ţară binecuvântată prin resursele melifere deosebite pe care le are şi prin apicultorii profesionişti pe care îi are. Din acest motiv s-a şi născut în România apiterapia ştiinţifică, folosirea produselor stupului pentru sănătate şi în alimentaţia omului. (...) La nivel de apiterapie, spunem noi cu modestie, încă suntem pe primul loc la nivel mondial. (...) La noi, apiterapia sau apifitoaromoterapia este recunoscută ca şi competenţă medicală pentru medici. (...) Din punct de vedere al produselor, al diversificării producţiei apicole, suntem încă pe primul loc, pentru că la noi nu s-a mers unidirecţional", a explicat Cristina Mateescu.

Potrivit acesteia, România este singurul stat care a aprobat propolisul ca medicament, prin procedură tradiţională. În ultima vreme, tot mai mulţi români consumă suplimente alimentare pe bază de polen, păstură şi lăptişor de matcă.

"România este singurul stat care a aprobat propolisul ca medicament prin procedura tradiţională. Tinctura de propolis şi supozitoarele cu propolis sunt recunoscute ca medicamente de către Agenţia Naţională a Medicamentului, ceea ce este un pas mult înainte faţă de alte ţări. De asemenea, suplimentele alimentare valorifică toate produsele stupului. Acum merge polenul, păstura, lăptişorul de matcă, toate produsele merg în componenţa unor suplimente alimentare", a spus Cristina Mateescu.

Tot mai mulţi români consumă în această perioadă, de început al sezonului rece, polenul.

"Sezonul este acum şi primăvara, când încep răcelile, o slăbire a sistemului imunitar, (...) produsele cu propolis se bucură de foarte multă apreciere. De asemenea a crescut şi interesul pentru lăptişorul de matcă şi pentru polen. Este un curent în consumul de polen crud, congelat sau în consumul de păstură, care, pe lângă valoarea nutriţională deosebită, au şi efecte terapeutice", a adăugat Cristina Mateescu.

Potrivit sursei citate, consumatorii români cumpără în medie pe an un borcan de miere produsă în ţară, deşi aceasta a fost în 2016 cea mai bună miere exportată în Europa.

"Cea mai mare parte a producţiei de miere este exportată. În 2016 am fost pe primul loc în Europa la exportul de miere şi a fost cea mai bună miere exportată. (...) Există companii din România care exportă în Japonia. (...) Mierea românească de salcâm este deosebit de apreciată în Japonia. (...) Mierea noastră în general pe piaţa europeană este foarte apreciată", a arătat Cristina Mateescu.

Românii mănâncă pe an, în medie, un borcan de miere, spre deosebire de germani care consumă două kilograme. Totuşi, consumul de miere a crescut de zece ori în ultimii 30 de ani la noi în ţară.

"Au fost făcute nişte eforturi colosale să se ajungă la un consum de circa 500 de grame de miere pe cap de locuitor, pentru că la începutul anilor 1990, consumul era de maxim 50 de grame, deci nici o lingură de miere pe an un cetăţean al României nu consuma. Acum s-a ajuns la circa un borcan de miere pe an, faţă de 50 de grame, deci a crescut de zece ori consumul, pentru că oamenii au început să conştientizeze valoarea nutriţională a mierii şi valoarea terapeutică. (...) Din punct de vedere al consumului suntem încă juniori. (...) Prin tradiţie, la nivelul ţărilor nordice sau la nivelul Germaniei, consumul de miere depăşeşte două kilograme pe cap de locuitor, pe an, dar asta este şi tradiţia lor de a mânca turtă dulce sau prăjituri sau alte dulciuri preparate cu miere, nu neapărat mierea ca atare", a evidenţiat Cristina Mateescu.

Membră a Serviciul Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului, care se ocupă de notificarea suplimentelor alimentare în România, Cristina Mateescu atrage atenţia că, înainte să încerce o terapie pe bază de miere şi produse apicole, fiecare ar trebui să consulte medicul. Asta şi pentru că în România producătorii nu au voie să scrie pe etichete exact la ce este bun pentru sănătate respectivul produs apicol.

"Din păcate avem însă o altă piedică, legislaţia europeană. Deci, Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentului, din păcate, a evaluat menţiunile de sănătate despre produsele apicole şi nu ne permit să scriem pe produse că 'ar face bine la' sau 'ar face bine la', pentru că din cauza diversităţii compoziţionale dânşii au spus că nu se poate trage o concluzie între consumul produsului respectiv şi un efect asupra sănătăţii", a menţionat Cristina Mateescu.

La Sibiu a început joi a 11-a ediţie a Congresului Naţional de Apiterapie, la care participă şi specialişti din străinătate. Evenimentul se va încheia marţi, 16 octombrie, potrivit organizatorilor. AGERPRES/(A-autor: Isabela Paulescu, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)