Specialişti în sănătate mintală doresc ca legislaţia actuală în domeniu să recunoască faptul că bolile psihice reprezintă o problemă în creştere şi mai importantă decât bolile fizice, care survin la serviciu, atrăgând atenţia că unul din patru români are o problemă de sănătate mintală.

"Schimbările legislative sunt din următoarele zone, din zona recunoaşterii problemei de sănătate mintală ca fiind în creştere, şi nu o chestiune speculativă minoră; este mai importantă astăzi decât bolile fizice care survin la serviciu. Recunoaşterea curentelor moderne, aceste fenomene noi care au apărut în România - munca la distanţă prin internet şi munca prin migraţie. (...) Integrarea în muncă a celor care au deja probleme de sănătate mintală - (...) angajatorii trebuie să aibă cultura omului care are unele dificultăţi, dar nu dificultăţile contează, ci ceea ce omul ştie să facă. Mai cerem să fie introdusă în legea sănătăţii mintale şi ideea că o tulburare mintală este la îndemâna oricărui român - unul din patru români are o problemă de sănătate mintală. Acest lucru nu este o ruşine, (...) este un fenomen de care trebuie să ne ocupăm deschis. (...) Sănătatea mintală este a fiecăruia dintre noi şi, cu cât avem o muncă mai pretenţioasă, cu atât suntem mai predispuşi", a declarat medicul neuropsihiatru Cristian Andrei, la Conferinţa naţională "Sănătatea mintală la locul de muncă".

El a precizat că bolile fizice, cum ar fi ulcerul, bolile de inimă, chiar şi unele boli neurologice, boli metabolice, pot fi controlate astfel încât să rămână constante ca incidenţă în funcţie de meserie, dar bolile psihice cresc, explodează.

"Astăzi, viaţa profesională a acumulat atât de mult din viaţa unei persoane încât se pune problema să munceşti de acasă şi nimeni nu controlează această muncă de acasă. Sunt tineri care muncesc online pentru cineva din Australia sau SUA şi habar nu are nimeni din societatea românească cât stă acel tânăr pe calculator. Tânărul munceşte 12 - 14 ore şi protecţie pentru el nu există din punct de vedere al sănătăţii mintale la locul de muncă. Alt fenomen care se întâmplă este faptul că o mamă care are trei copii se duce şi munceşte în Germania, în Marea Britanie sau Spania şi nimeni nu ştie câte ore de muncă face această femeie, ce impact are această viaţă asupra copilului de acasă, ce se întâmplă cu acest copil din punct de vedere emoţional", a arătat dr. Cristian Andrei.

El atrage atenţia decidenţilor că traficul de muncă este intens şi nu mai este controlat.

Pe de altă parte, doctorul Theodor Hărătău, director executiv Fundaţia Romtens, a susţinut că angajatorii români, atunci când sunt confruntaţi cu o problemă de sănătate mintală gravă pe care o are unul dintre angajaţi, abordarea lor este pur individuală, nu îşi doresc măsuri colective.

"Angajatorii îşi doresc întotdeauna măsuri cât mai limitate, eventual adresate unei singure persoane sau unui număr extrem de limitat de persoane. Abordare care vine în contradicţie cu tot ceea ce înseamnă bune practici europene, care nu mai sunt ghiduri, în anumite ţări sunt deja legiferate, la noi nu. (...) Noi, ca fundaţie, am adus foarte multe programe dinspre fonduri structurale, unde au fost şi sunt în continuare disponibile programe adresate întreprinderilor, angajaţilor, managerilor (...) şi de câte ori vine vorba despre partea de sănătate mintală o refuză, chiar dacă nu trebuie să plătească. Ceea ce trebuie să pună un semn de întrebare", a punctat dr. Hărătău.

În context, senatorul ALDE Dorin Bădulescu, preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, a spus că specialiştii trebuie să vină cu o iniţiativă în domeniul sănătăţii mintale. "Sănătatea mintală a angajaţilor trebuie să se concretizeze într-o lege a prevenţiei, o lege care să fie prezentă în toate politicile publice, strategiile, programele naţionale, fie că e din mediul public fie că e din mediul privat", a spus senatorul. El a lansat în discuţie şi ideea ca în viitorul apropiat ziua de muncă să fie de şase ore sau să se introducă o zi de muncă la domiciliu pe săptămână. AGERPRES/(A - autor: Florentina Ştefănescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)