Reducerea riscurilor asupra sănătăţii fumătorilor, alternativele la ţigările tradiţionale şi efectele lor au fost principalele teme abordate în cadrul evenimentului "Harm Reduction Forum" desfăşurat luni la Palatul Parlamentului.

Preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, Florin Buicu, a afirmat că alternativele la ţigara clasică determină riscuri de boală printr-o altă formă de administrare a nicotinei.

"Interzicerea fumatului a fost urmată şi de rezultate medicale. De altă parte, România a implementat strategia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care include mai mulţi paşi, printre care protecţia fumătorilor, oferirea ajutorului pentru renunţarea la fumat prin programul derulat de Ministerul Sănătăţii. (...) Va trebui să găsim o modalitate de a lucra şi la publicitate, interzicerea publicităţii, dar şi creşterea taxei acestora. De asemenea, România este semnatarul Agendei 2030 a Summitului din 2015 alături de alte state iar printre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă, obiective globale, există unul care vorbeşte despre controlul tutunului. (...) Pentru fumători, alternativele acestea determină riscuri de boală printr-o altă formă de administrare a nicotinei. Tinerii în ziua de azi sunt atraşi de gageturi, aici este de fapt pericolul potenţial, ca tinerii să fie atraşi de diverse gadgeturi şi să se apuce de fumat doar pentru a fi în trend", a spus Buicu.

Europarlamentarul Cristian Buşoi a afirmat că nu există consens nici în lumea ştiinţifică, nici în cea medicală sau academică referitor la efectele pe termen lung în privinţa consumului alternativ de tutun.

El a menţionat că în Uniunea Europeană un sfert din populaţie fumează iar 700.000 de decese sunt înregistrate anual din cauza fumatului.

Potrivit lui Buşoi, în ultimii ani, Uniunea Europeană a luat măsuri legislative pentru controlul consumului de tutun, a demarat campanii de informare, a dezbătut proiecte de lege privind publicitatea la ţigări sau a luat măsuri pentru combaterea comerţului ilicit de tutun şi descurajarea fumatului.

"Noi, practic, lucrăm în probabilităţi. Dumneavoastră sunteţi bombardaţi cu o grămadă de informaţii în care vi se spune: fumatul creşte incidenţa cancerului pulmonar cu 30-40%. Asta este o probabilitate. Întrebarea este de ce nu toţi fumătorii fac cancer pulmonar, aşa cum nu toţi cei care fac această schimbare vor duce incidenţa cancerului pulmonar la zero. Posibil că proba timpului va arăta, peste câţiva ani, dacă într-adevăr are loc o reducere a riscului de cancer pulmonar, a bolilor cardiovasculare şi a altor patologii care sunt înrudite cu fumatul în momentul în care se face schimb de la calea clasică pe cea modernă sau poate nu. Avem nevoie de aceste cercetări clinice", a afirmat Vlad Negulescu, din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.

Psihologul Adriana Petrescu a subliniat necesitatea prevenţiei.

Brad Rodu, Endowed Chair in Tobacco Harm Reduction Search, University of Louisville, a vorbit despre alternativele la ţigara tradiţională cum ar fi dispozitivele electronice şi cele care încălzesc tutunul.

El a citat un studiu potrivit căruia ţigările electronice pe vapori şi cele care încălzesc tutunul sunt mai puţin dăunătoare faţă de cele normale. Potrivit acestuia, ţigara electronică are nicotină, apă care formează vapori, arome şi câţiva contaminanţi, dar la un nivel foarte scăzut, produsul inhalat de consumator fiind mai curat faţă de fumatul tradiţional.

Moira Gilchrist, Vice president scientific and public communications Philip Morris, a explicat că obiectivele companiilor producătoare de tutun sunt, de fapt, găsirea unei soluţii pentru oamenii care fumează prin crearea unor produse care să reducă substanţial riscul de îmbolnăvire sau pierdere a vieţii, precum şi dezvoltarea unor produse atrăgătoare în acelaşi timp pentru fumători.

Potrivit acesteia, nicotina poate fi un astfel de produs, ea nefiind cauza principală a problemelor de sănătate, ci faptul că se arde tutunul. În opinia sa, fumătorii caută lucruri diferite în ţigările moderne.

Totodată, ea a arătat că pentru IQOS există dovezi că efectele sunt cu 90% mai mici decât în cazul fumatului de ţigări tradiţionale. AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Antonia Niţă, editor online: Adrian Dădârlat)