Estimarea amplorii exportului paralel de medicamente din România, precum şi soluţiile care se impun pot fi obiectiv prezentate doar de către autorităţile competente, afirmă Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente, într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES, ca replică la rapoartele realizate de Observatorul Român de Sănătate în parteneriat cu Asociaţia "Dăruieşte Viaţă".

"Exportul paralel (aproximativ 40%), urmat de interesul comercial al producătorului (23%) şi politica de preţuri a statului român (23%) reprezintă cele mai importante cauze ale riscului de dispariţie a medicamentelor oncologice de pe piaţa românească", potrivit unor studii realizate de Observatorul Român de Sănătate.

Asociaţia "Dăruieşte Viaţă" a prezentat marţi, într-o conferinţă de presă, date despre cauzele crizelor repetate de medicamente din România, cu accent pe medicamentele oncologice, prin lansarea a două rapoarte-investigaţie realizate de Observatorul Român de Sănătate: "Criza medicamentelor oncologice în România: cauze şi soluţii" şi "Radiografia exportului paralel de medicamente din România: focus pe medicamentele oncologice".

"Cine dă vina exclusiv pe exportatori, sau exclusiv pe stat, sau exclusiv pe producători greşeşte sau manipulează datele, pentru că depinde foarte mult de la medicament la medicament. Fiecare medicament în sine, când lipseşte, e un caz particular", afirma marţi Vlad Mixich de la Observatorul Român de Sănătate. Referindu-se la exportul paralel de medicamente, el susţinea că au fost descoperite o serie de medicamente din Programul naţional de oncologie, care au fost exportate exact în aceeaşi perioadă în care pacienţii reclamau lipsa acestora.

"Suntem surprinşi de modul în care cele două asociaţii, una dintre acestea având în echipă chiar un fost reprezentant al autorităţii naţionale de reglementare, respectiv vicepreşedinte în domeniul medicamentelor de uz uman în cadrul ANMDM (poziţie care conferea posibilitatea reglementării şi implementării încă de la acea dată a algoritmilor de monitorizare pe care îi propune acum în raport), au ales a trata subiectul, cauzele şi soluţiile crizei oncologicelor în principal, dar şi a unor medicamente din alte arii terapeutice. Deşi, la prima vedere, rapoartele sunt în detaliu documentate, la o analiză mai atentă multe date şi informaţii despre companii nu sunt acurate şi actuale, fiind expuse cu intenţia clară de a aduce defăimare şi atingere imaginii respectivelor companii distribuitoare angro, denaturând percepţia publică despre problema complexă a deficitului acestor medicamente în România, fapt care trădează lipsa unei deontologii profesionale de bază. Nu considerăm datele prezentate în aceste rapoarte ca fiind obiective sau relevante pentru determinarea cauzelor reale ale deficitului de medicamente", susţine ADEM în comunicatul transmis presei miercuri.

Potrivit sursei citate, de la data intrării în vigoare a OMS 269/2017, 15 martie 2017, până în prezent, "nu a fost emisă nicio listă temporară" de medicamente interzise temporar de la livrare intracomunitară şi de la export, pe baza datelor transmise prin SER către MS şi ANMDM.

"Aceasta confirmă faptul că niciuna dintre moleculele menţionate în raport nu au prezentat risc de discontinuitate, pentru a genera emiterea unei alerte naţionale privind interzicerea temporară a exportului, neavând un efect asupra sănătăţii pacienţilor cu cancer, afecţiuni cardiovasculare sau altele. Mai mult decât atât, membrii ADEM au răspuns pozitiv tuturor solicitărilor MS şi ANMDM în situaţii de criză, cooperând chiar cu aceste instituţii în vederea reglementării unei aprovizionări alternative, prin import paralel. Readucem în atenţie, în acest context, OMS (ordinul ministrului Sănătăţii - n.r.) nr. 456/02.04.2013, care prevedea interzicerea temporară a exporturilor pentru 41 de denumiri comune internaţionale corespunzătoare a aproximativ 100 de medicamente oncologice cu risc crescut de discontinuitate în aprovizionare. Comisia Europeană a închis la data de 17 mai 2018 procedurile privind încălcarea dreptului comunitar şi plângerile împotriva României, Poloniei şi Slovaciei. Problema este că interdicţiile de export din aceste ţări nu sunt proporţionale şi, prin urmare, nu sunt eficiente", susţine ADEM.

În opinia reprezentanţilor ADEM, modul în care au fost calculate procentele de export paralel de către autorii acestor studii, respectiv raportat la un consum mediu lunar şi anual, bazat pe datele de rambursare transmise către CNAS, este "complet eronat, medicamentele exportate paralel nefăcând subiectul decontărilor CNAS".

"În anul 2017, exportul paralel de medicamente a fost inevitabil cauza de primă alegere a presei, autorităţilor, sau chiar a unor asociaţii cu interese în sfera advocacy pentru pacienţi - finanţate întotdeauna, pentru publicul larg, din surse "independente" - ca determinantă pentru apariţia unor crize ale medicamentelor, cum ar fi criza vaccinurilor, a imunoglobulinelor sau oncologicelor. În realitate, niciuna dintre situaţii nu a fost cauzată de exportul paralel", mai susţine ADEM.

ADEM afirmă că alături de asociaţia europeană a distribuitorilor paraleli, EAEPC, este ferm angajată în acest scop şi acceptă punerea în aplicare a unor restricţii de export "proporţionale".

"Posibilitatea de a avea acces la stocurile farmaciilor şi distribuitorilor, precum şi la detaliile privind tranzacţiile comerciale din România o au, conform prevederilor legale în vigoare, exclusiv instituţiile abilitate, respectiv MS şi ANMDM. Estimarea amplorii şi efectelor exportului paralel din România, precum şi soluţiile care se impun, pot fi obiectiv prezentate doar de către autorităţile competente din România, mai ales că începând cu februarie 2018 "ANMDM întreprinde demersurile legale în vederea asigurării în permanenţă a unei game adecvate de medicamente care să răspundă necesităţilor pacienţilor", conform OUG 8/2018", se arată în acelaşi comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Roberto Stan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)