Consilierul de stat Diana Păun a subliniat, miercuri, în cadrul unei conferinţe, necesitatea unui cadru legislativ bine pus la punct în ceea ce priveşte suplimentele alimentare şi controlul acestora.

"Efectul benefic al suplimentelor alimentare în menţinerea sănătăţii este condiţionat de o utilizare responsabilă. Rolul instituţiilor este de a oferi consumatorului şansa unei alegeri informate, astfel încât acesta să aibă încredere şi să facă o alegere sigură pentru propria lui sănătate. (...) Avem nevoie de un cadru legislativ bine pus la punct, dar avem nevoie şi de controale avizate ale acestor produse de către instituţiile abilitate", a susţinut Diana Păun la conferinţa "PRIA Food Supplements and Medical Devices regulations".

Potrivit consilierului, dincolo de cadrul legislativ, o importanţă deosebită o are informarea corectă a populaţiei.

"Aceasta ar trebui să fie făcută de profesionişti, trebuie bazată pe un fundament ştiinţific şi trebuie să vină din surse avizate şi credibile. Medicul de familie, medicul specialist, farmacistul sunt verigi deosebit de importante, pentru că sunt cei care pot recomanda sau nu folosirea acestor produse, iar individul trebuie să fie informat că are nevoie de sfatul specialistului înainte de a utiliza un produs. Înainte de informare, ne trebuie un plan de îmbunătăţire a educaţiei pentru sănătatea consumatorului şi a pacientului. (...) Mă bucur că discutăm despre rolul reţelelor sociale în ceea ce priveşte informarea publicului asupra suplimentelor alimentare şi a dispozitivelor medicale, pentru că această modalitate este cea mai utilizată, cel puţin în rândul tinerilor, iar provocarea este de a le oferi acces la informaţie şi la varietatea de studii ştiinţifice", a afirmat Păun.

Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, Radu Gănescu, a evidenţiat faptul că informarea tuturor românilor în acest domeniu este dificilă, mai ales că ei înşişi nu citesc prospectul medicamentului cumpărat.

"Să informăm 20 de milioane de cetăţeni ar fi imposibil şi nu ştiu cine ar avea capacitatea să o facă. (...) Din punctul meu de vedere, la suplimentele alimentare şi la dispozitivele medicale, mai sunt foarte multe lucruri de înţeles de către consumatori, pacienţi. (...) Eu aş pune nu doar lipsa de comunicare, dar şi lipsa timpului pe care o are medicul în raport cu pacientul. Dacă aici nu există o informare, dacă pacientul pleacă nelămurit, ajunge în farmacie şi nici acolo nu este corect informat (...), va merge totul greşit în continuare. Nu va şti ce să facă. (...) Este o problemă şi faptul că oamenii nu citesc prospectul unui medicament", a arătat Radu Gănescu.

Secretarul general al Patronatului Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA), Gerald Flintoacă-Filip, a spus că suplimentele alimentare sunt "pentru prevenţie".

"Legislaţia există, însă în opinia noastră trebuie clarificate anumite aspecte. (...) Publicitatea trebuie să fie reală, să nu inducă în eroare consumatorul, produsul să fie prezentat conform compoziţiei acestuia", a explicat reprezentantul PRISA.

Preşedintele Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, Nastasia Belc, a afirmat că pentru a face prevenţie, trebuie să se ţină cont de alimentaţie în primul rând.

"Degeaba ne uităm pe o etichetă şi vedem că ingredientele sunt bune şi sună bine, sunt naturale, dar procesarea nu a fost corespunzătoare. Atunci când procesarea este necorespunzătoare, nu este bine", a atenţionat Belc. AGERPRES/(A, AS - autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)