16,8% din populaţia fertilă studiată s-a aflat sau se află într-o situaţie de infertilitate, arată primul studiu de analiză a problemelor de infertilitate dat publicităţii luni de Asociaţia pentru Reproducere Umană din România.

"Procentul creşte semnificativ dacă ne raportăm la cei care îşi doresc copii cât mai curând. Astfel, aproximativ unul din 4 cupluri care îşi doreşte cât mai curând un copil nu a reuşit să obţină o sarcină până în prezent, deşi încearcă de 1-5 ani (27%). La aceştia se adaugă 11% care perseverează în încercarea lor de mai bine de 5 ani, conform studiului iniţiat de Asociaţia pentru Reproducere Umană din România (ARUR)", arată acelaşi studiu.

Studiul ARUR arată că peste tot în lume comportamentul reproductiv a suferit transformări importante, iar fertilitatea scade într-un ritm accelerat şi în România, situându-se sistematic sub nivelul de înlocuire a generaţiilor (de circa 2,1 născuţi-vii la o femeie).

Conform aceluiaşi studiu, în România, cei mai mulţi dintre cei care nu pot obţine o sarcină merg la medicul ginecolog în încercarea de rezolvare a problemei de infertilitate (91%) şi doar o parte la medicul specialist în infertilitate (38%).

Dintre cei care au mers la medic, 54% nu intenţionează să apeleze la o procedură medicală pentru a obţine o sarcină, iar dintre cei 46% care intenţionează să facă acest lucru, 20% apelează la Subprogramul Naţional FIV/ET, în timp ce 28% se împrumută fie la prieteni, fie la bancă, majoritatea (88%) apelând şi la resursele proprii.

Potrivit preşedintelui ARUR, Radu Vlădăreanu, cel puţin declarativ 46% dintre cupluri vor să se trateze.

45% dintre cei care nu pot să obţină o sarcină văd stresul drept responsabil pentru acest lucru, iar 21% cred ca motivul pentru care nu au încă un copil este pentru că 'Nu vrea Dumnezeu'.

Pe de altă parte, principalele cauze de infertilitate feminină identificate de medici sunt probleme la nivelul trompelor uterine (23%), probleme la nivelul uterului (22%), endometrioză (17%), rezerva ovariană redusă (15%).

Dintre cele de natură masculină identificate de medici, problemele la nivelul spermogramei conduc detaşat, cu un procent de 72%.

"Stresul nu este un motiv de infertilitate absolut. În cazul în care un cuplu are deja un an de contact neprotejat şi nu a rezultat o sarcină, trebuie să apeleze la un medic specialist în infertilitate. Cu siguranţă, cauza care împiedică formarea unei sarcini ascunde o patologie, o afecţiune, care trebuie să fie tratată şi înlăturată pentru a putea obţine sarcina", afirmă dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, citat în comunicatul de presă.

Dintre cei cu probleme de infertilitate care au apelat la tratament de specialitate, 60% au obţinut o sarcină în mai puţin de 2 ani de la iniţierea tratamentului.

Potrivit studiului ARUR, dintre cei care încearcă de mai bine de un an să aibă copii, 81% sunt căsătoriţi, 25% sunt din Bucureşti/Ilfov, 74% dintre cei cu potenţial de infertilitate au studii universitare sau postuniversitare.

47% au un venit de peste 5.000 lei net pe familie, iar 76% dintre cei care nu reuşesc în acest moment să aibă un copil au o locuinţă proprietate personală. Aceste cifre conturează un profil al cuplurilor cu probleme de infertilitate cu un statut social peste media naţională.

"Această cercetare este foarte importantă pentru noi, fiindcă ne duce cu un pas mai aproape de înţelegerea cuplurilor care au probleme de fertilitate. Este prima cercetare de acest gen şi ea vine într-un context foarte potrivit, la debutul Programului de Reproducere Asistată pentru Bucureşti. În reproducerea asistata, progresul este extraordinar, iar acum şansele cumulate sunt foarte mari (nu vorbesc de şansa pe încercare, ci de şansa cumulată). Avem şi noi un Subprogram Naţional FIV/ET, vom avea unul la Bucureşti - ar fi util şi pentru noi ca medici, şi pentru cupluri, să lucrăm puţin la indicatorii de performanţă intermediari, nu numai finali, precum timpul până la sarcină pe cuplu (pe care cuplurile îl apreciază foarte mult), costul pe sarcină, gradul de stres sau de uşurinţă a tratamentului pentru a cunoaşte şi părţile mai puţin plăcute", a declarat preşedintele ARUR prof. dr. Radu Vlădăreanu, citat într-un comunicat de presă.

Studiul a fost realizat în perioada aprilie-mai 2018, pe eşantion online, reprezentativ din punct de vedere sex şi vârstă pentru populaţia din România, femei în limita de vârstă 25-45 ani, respectiv bărbaţi în limita de vârstă 25-60 ani; baza totală de 4680 respondenţi (eroare statistică +/-1.4%). Populaţia ţintă (contingentul demografic fertil): femei 25-45 ani şi bărbaţi 25-60 ani, într-o relaţie cu partener în segmentele vizate; baza totală de 3331 respondenţi (eroare statistică +/-1,7%). AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)