Prof.dr Alexandru Rafila afirmă că există, în prezent, un interes din ce în ce mai mare al părinţilor în a-şi proteja fetiţele de bolile asociate infecţiei cu HPV, în special, de cancerul de col uterin - al doilea cel mai frecvent tip de cancer la femei din România, după cel mamar.

Potrivit acestuia, în ultimul an au fost înregistrate peste 12.000 de cereri adresate direct medicilor de familie pentru acest tip de vaccin, însă aceste solicitări nu au putut fi încă soluţionate.

''De curând, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat statelor membre un apel pentru introducerea unor programe de vaccinare anti-HPV şi a unor politici de sănătate publică centrate pe prevenirea şi screening-ul cancerului de col uterin. Aşadar, există numeroase cereri din partea părinţilor, ceea ce este un lucru foarte bun, deoarece acest lucru demonstrează că sunt din ce în ce mai mulţi părinţi informaţi şi încrezători în siguranţa şi eficacitatea vaccinurilor HPV. Forurile internaţionale - Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Centrul European de prevenţie şi control al bolilor - au fost cât se poate de clare în recomandările legate de implementarea unor programe care să ofere copiilor acces gratuit la vaccinul HPV. Este important ca toţi cei responsabili sau interesaţi de această problemă, de la autorităţile de sănătate publică la societăţile profesionale medicale, să studieze şi să implementeze programe asemănătoare cu cele din ţări ca Australia sau Danemarca, care înregistrează progrese remarcabile în reducerea incidenţei şi mortalităţii prin cancer de col uterin'', spune preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

*** Sutele de milioane de vieţi salvate de-a lungul timpului cu ajutorul vaccinurilor, argument pro-vaccinare

''Dacă luăm în calcul sutele de milioane de vieţi salvate de-a lungul timpului cu ajutorul vaccinurilor, fie că vorbim de boli eradicate, precum variola sau boli împotriva cărora luptăm, cum este infecţia cu HPV care produce cancerul de col uterin, urmând exemplul Australiei care va deveni prima ţară din lume care poate eradica această afecţiune, datorită unui program coerent de vaccinare anti-HPV, atunci argumentele pro-vaccinare sunt evidente. În ceea ce priveşte efectele adverse ale vaccinului HPV, administrarea acestuia a fost atent monitorizată în mai multe ţări ale lumii, iar până în acest moment nu au fost raportate efecte adverse care să pună în vreun fel în pericol sănătatea persoanelor vaccinate. La 10 ani de când a fost introdusă vaccinarea anti-HPV, studiile şi evidenţele medicale arată că zeci de milioane de fete şi femei vaccinate au fost protejate împotriva infecţiei cu virusul HPV'', subliniază medicul.

Referindu-se la campania naţională din 2008, prof. Rafila spune că eşecul a fost cauzat de lipsa de informare, atât în cazul părinţilor, cât şi în cazul multor categorii de medici, în special a medicilor de familie şi că un astfel de proiect era absolut necesar, dar a fost compromis de "cei care au ales superficialitatea''.

''Din păcate, campaniei de acum 10 ani i-a lipsit o componentă fundamentală - informarea la timp despre eficienţa şi siguranţa vaccinului HPV, atât în cazul părinţilor, cât şi în cazul multor categorii de medici, în special a medicilor de familie. Este fundamental să le explici tuturor părţilor implicate într-o astfel de campanie şi, în special, beneficiarilor, cu argumente ştiinţifice validate, care sunt beneficiile acestui vaccin şi de ce boli pot fi protejate fetiţele ajunse, mai târziu, la maturitate. Un astfel de proiect era absolut necesar, dar a fost compromis de aceia care au ales superficialitatea, lipsa de criterii pentru vaccinarea cu două produse diferite şi lipsa de informare a medicilor şi populaţiei drept alternativă la gestionarea profesionistă şi responsabilă, în slujba sănătăţii populaţiei, a acestui program complex. Dacă acest program ar fi fost introdus cu succes în anul 2008, acum România ar fi înregistrat deja o scădere a cazurilor de cancer de col uterin care face aproape 2.000 de victime, în fiecare an, în rândul femeilor din ţara noastră'', mai spune preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

*** În mod ideal, vaccinul HPV se administrează înainte de debutul vieţii sexuale, începând cu vârsta de 9 ani, dar se poate administra atât fetelor, cât şi femeilor (cu vârsta peste 15 ani), care nu au fost vaccinate anterior

''În prezent, există trei tipuri de vaccinuri: HPV bivalent, care protejează împotriva infecţiei cu tulpinile 16 şi 18 (responsabile de producerea a circa 70% din cancerele de col uterin), HPV tetravalent, eficient împotriva infecţiei cu tulpinile 6, 11, 16 şi 18 care oferă, în plus, protecţie împotriva verucilor genitale şi HPV cu 9 valenţe, ce asigură protecţie împotriva infecţiilor cu tipurile 6, 11 (veruci genitale), dar mai ales împotriva tulpinilor cu risc oncogen crescut 16, 18, 31, 33, 45, 52, 58, implicate în producerea a peste 90% din cancerele de col uterin, dar şi a altor tipuri de cancer la femei şi la bărbaţi (cancerul anal, vulvar, vaginal, penian, oro-faringian). În mod ideal, vaccinul HPV se administrează înainte de debutul vieţii sexuale, începând cu vârsta de 9 ani, atunci când eficienţa vaccinului este cea mai ridicată, dar se poate administra atât fetelor, cât şi femeilor cu vârsta peste 15 ani care nu au fost vaccinate anterior şi care nu sunt infectate cu virusul HPV. În România, este recomandată vaccinarea fetelor cu vârsta între 11-14 ani, cu acordul părinţilor'', precizează prof. dr. Alexandru Rafila.

*** Simptome ale infecţiilor cu virusurile HPV

''În stadiile incipiente, infecţia cu virusurile HPV nu prezintă simptome, astfel că atât bărbaţii, cât şi femeile, pot fi purtători ai acestui virus şi îl pot transmite mai departe, fără să fie conştienţi de acest lucru. Însă, în stadiile avansate, manifestările clinice pot include apariţia verucilor genitale sau mai multe tipuri de cancer - cancerul de col uterin, anal, cancerul orofaringian, cancerul vaginal, vulvar sau penian. Dacă ne referim la cancerul de col uterin, în stadiile avansate, cele mai frecvente simptome sunt durerea, sângerările după actul sexual, între ciclurile menstruale sau scurgerile vaginale anormale'', explică medicul.

*** Mituri: infecţia cu virusurile HPV poate fi tratată; doar femeile pot contracta virusul HPV; toate virusurile HPV cauzează cancer; virusul HPV se poate transmite numai pe cale sexuală; testul Babeş - Papanicolau nu mai este necesar după vaccinarea anti-HPV

''Conform studiilor de specialitate, 8 din 10 persoane active sexual, atât femei, cât şi bărbaţi, vor fi infectate cu virusul HPV la un moment dat, pe parcursul vieţii. Tocmai de aceea, virusul HPV a fost clasificat în ultimul raport al American Association for Cancer Research (AACR) ca al doilea agent patogen responsabil în lume pentru producerea cancerului. Este important de ştiut că virusurile HPV sunt contagioase şi se transmit uşor prin contactul cutanat direct şi că, deşi se întâmplă mai rar, transmiterea infecţiei cu HPV se poate realiza şi prin modalităţi care nu au legătură cu actul sexual, precum transmiterea HPV de la mamă la nou-născut. Deşi incidenţa infecţiilor cu HPV este ridicată, marea majoritate se vindecă spontan. S-a evidenţiat că în proporţie de 90%, infecţia cu HPV este neutralizată în mod natural de sistemul imunitar. Procentul rămas de infecţii persistente pot evolua, însă, spre cancer de col uterin sau alte tipuri de cancer. Există dovezi ştiinţifice certe că toate cazurile de cancer de col uterin sunt produse de infecţiile cu virusuri HPV. Cât despre comportamentul preventiv în cazul infecţiei cu HPV, este recomandat ca femeile să îşi facă periodic testul Babeş-Papanicolau, prin care se pot detecta leziunile precanceroase sau testul de identificare a HPV, prin care se poate afla tipul tulpinii cu care este infectată pacienta. Vaccinarea, asociată cu screening-ul, reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire a bolilor cauzate de infecţiile cu HPV'', subliniază prof.dr Alexandru Rafila. AGERPRES/(AS - autor: Cristina Tatu, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Anda Badea)