Modificarea politicii de preţ a fost cerută de către mai mulţi participanţi la Forumul Industriei Farmaceutice, care au propus taxă clawback diferenţiată sau eliminarea compensării medicamentelor ieftine în cazul persoanelor care nu se confruntă cu probleme sociale deosebite, pentru a evita o criză în domeniu.

Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, a pledat pentru o taxă clawback diferenţiată, adăugând că pentru stat ar trebui să reprezinte un obiectiv ca medicamentele ieftine să rămână pe piaţă. El a mai cerut "o politică de preţ şi de finanţare a medicamentelor gândită, înţeleaptă".

"Din punctul nostru de vedere, ca producători de generice, cred că obiectivul numărul unu, pe partea de medicamente, al statului român este să asigure disponibilitatea lor. Să se asigure că nu lipsesc, iar taxa clawback, aşa cum este ea astăzi, ca să vorbim mai concret, este ca o reducere continuă de preţ. Ea crescând trimestru de trimestru, e ca şi cum ţi-a mai redus puţin preţul. Într-o ţară în care avem inflaţia, cresc salariile, preţul tău oficial este fix, dar peste el clawback, care îţi mai erodează din preţul respectiv. (...) Noi zicem că este injust, pentru că preţul unui medicament cu cât este mai mic, impactul clawback-ului este mai mare", a precizat el.

Robert Popescu, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România, a recomandat să fie eliminată compensarea medicamentelor mai ieftine de zece lei în cazul persoanelor care nu se confruntă cu probleme sociale deosebite. Pe de altă parte, a spus că politicienii sunt reticenţi la o astfel de soluţie, deoarece nu vor să anunţe creşteri de preţuri.

"Noi toţi, din această industrie, de multe ori cu o voce comună, am spus Ministerului Sănătăţii clar: 'Nu faceţi prostia, iresponsabilitatea de a aplica un mecanism de scădere continuă a preţurilor până la nivelul nesuportabilităţii'. Asta este ceea ce le spunem de cel puţin patru ani (...) De ce încercăm să aplicăm o politică de hiperasistenţă socială, care de fapt face ca asistenţa noastră socială în domeniul medical să fie din ce în ce mai slabă? Ne prefacem că oferim, dar de fapt dăm din ce în ce mai puţin. (...) Problema pacientului român nu este exportul paralel, ci mecanismul de preţ, care cuplat cu mecanismul de clawback face ca accesul pacienţilor la medicaţie - şi, din nefericire, la medicaţia mai ieftină, prin excelenţă - să scadă constant. Deci, ne ducem în jos rău de tot", a spus el.

Prof. dr. Dumitru Lupuleasa, preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România, a vorbit despre importanţa unei strategii, care să rezolve problemele cu care se confruntă fiecare segment al industriei.

"Politica de preţ este dezastruoasă. (...) Simţim că, practic, ne afundăm. Suntem în nisip, nu mergem nici înainte, nici înapoi şi ne scufundăm. S-a arătat cu degetul spre diverse direcţii, care ar fi cauza primordială a faptului că vorbim de deficit de medicamente. Ba pe exportul paralel, ba pe faptul că nu ştim să facem un plan de aprovizionare a ţării. În realitate însă e o problemă pan-europeană şi chiar spre mondială această deficienţă de medicamente şi sunt cauze mai profunde. Întotdeauna se pleacă de la materie primă", a spus el.

Diana Loreta Păun, consilier de stat în cadrul Departamentului de Sănătate Publică, a vorbit despre importanţa prevenirii crizelor de pe piaţa aprovizionării cu produse farma, recomandând în acest sens: elaborarea unei politici publice în domeniul medicamentului, care să asigure o balanţă între medicamentele generice şi inovative; regândirea legislaţiei în domeniu în corelaţie cu legislaţia comunitară; necesitatea legiferării statutului farmacistului; informatizarea sistemelor de evidenţă a produselor farmaceutice.

"La evoluţia pieţei farmaceutice din ultimii nouă ani au contribuit în egală măsură modalitatea de calcul şi de plată a taxei clawback, dar şi politica de preţuri, ceea ce a dus la dispariţia unor produse de pe piaţă, cu apariţia unor situaţii de criză în asigurarea medicamentelor. De aceea este necesar un set de măsuri de reglare a distorsiunilor înregistrate în domeniul farmaceutic şi de analiza responsabilă a elementelor prioritare: finanţarea sistemului şi cheltuielile cu medicamentele din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (...); legislaţia care reglementează politica de preţuri în România; metodologia de calcul al preţurilor pe piaţa românească; durata lungă necesară obţinerii avizelor pentru studii clinice sau de punere pe piaţa medicamentelor; lipsa disponibilităţii unor medicamente de pe piaţa românească urmare a exportului paralel; inexistenţa unui mediu clar şi predictibil al pieţei farma", a spus ea.

Attila Laszlo, preşedintele Comisiei pentru sănătate a Senatului, a arătat că deşi urmează doi ani electorali, ar putea fi trecute prin Parlament modificările necesare astfel încât de la începutul anului 2021 să se poată produce o "oarecare limpezire" în piaţă. Pe de altă parte, a remarcat reticenţa clasei politice în a-şi asuma o serie de măsuri.

"La ora actuală, nimeni nu îşi va asuma în clasa politică nişte măsuri drastice, nici în piaţa farma, nici în sistemul de rezidenţiat, nici în sistemele de control care se impun pe această piaţă, pentru că toată lumea - îmi cer scuze - zilnic aud: 'Nu se poate, ce o să spună lumea? Hai să mai aşteptăm, hai să o mai gândim, hai să facem o comisie. Cam astea sunt abordările'", a declarat el. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)