Societatea Română de Cardiologie, în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România, Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, solicită acţiuni din partea autorităţilor din sănătate şi susţinere pentru reducerea numărului de decese şi dizabilităţi severe cauzate de accidentele vasculare cerebrale cauzate de fibrilaţia atrială.

În acest sens, Societatea Română de Cardiologie afirmă că sunt necesare strategii de screening pentru depistarea precoce a episoadelor de fibrilaţie atrială şi susţine necesitatea unei prevenţii corecte a accidentului vascular cerebral şi a evenimentelor embolice prin rambursarea medicamentelor anticoagulante noi, precum şi înfiinţarea de servicii de control al anticoagulării în ambulator şi spitalizare de zi.

Potrivit preşedintelui Societăţii Române de Cardiologie, Dragoş Vinereanu, foarte importantă este creşterea aderenţei la tratament prin educaţia populaţiei. El a arătat că este necesară creşterea accesibilităţii la tehnicile terapeutice noi în fibrilaţia atrială.

"Trebuie să prevenim corect accidentul vascular cerebral şi evenimentele embolice. Ca atare, avem nevoie de aceste medicamente anticoagulante mult mai performante care aşa cum spuneam sunt din 2010 demonstrate că sunt eficiente şi benefice. Ele trebuie să aibă o rambursare la nivelul Guvernului şi este foarte important ca acest sistem de rambursare să existe şi să devină funcţional. Să creştem numărul de pacienţi care au indicaţie şi iau într-adevăr tratament anticoagulant, iar aici educaţia la diferite niveluri, la nivel de pacienţi, de familie, la nivel de medic este foarte importantă. Să creştem accesibilitatea la tehnicile terapeutice noi din fibrilaţia atrială cum ar fi ablaţia, iar aici avem nevoie de o finanţare corectă din partea CNAS. Avem un program dedica ablaţiei în fibrilaţia atrială care funcţionează numai că el trebuie să fie finanţat corespunzător", a declarat Dragoş Vinereanu într-o conferinţă de presă.

El a spus că fibrilaţia atrială creşte riscul de accident vascular cerebral de circa cinci ori şi este responsabilă de circa 1/3 dintre accidentele vasculare cerebrale ischemice.

"Fibrilaţia atrială este cea mai frecvent întâlnită tulburare de ritm. Inima bate neregulat complet. Adesea bate repede, chiar foarte repede. Dacă la omul normal inima bate undeva 60-80 bătăi pe minut, în fibrilaţia atrială poate ajunge până la 120-160 bătăi pe minut. Dacă inima bate neregulat şi bate repede, funcţia inimii este afectată, nu îşi mai îndeplineşte acţiunea de a pompa sângele şi de a iriga organele. 5.500-6.250 de cazuri la 1 milion de locuitori. Unul din patru oameni peste 55 de ani vor dezvolta fibrilaţie atrială", a spus Dragoş Vinereanu.

La rândul său, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, Bogdan Ovidiu Popescu, a arătat că la 6 luni de la un accident vascular cerebral ischemic 50% dintre pacienţi prezintă hemipareze, 35% au simptome de depresie, 30% nu pot umbla fără ajutor, 26% sunt dependenţi de ceilalţi zilnic, 26% sunt instituţionalizaţi în cămine de îngrijire, iar 19% au dificultăţi de vorbire.

Vicepreşedintele SNMF, Rodica Tănăsescu, a afirmat că este nevoie de facilităţi financiare şi fiscale pentru dotarea cabinetelor cu aparate EKG, precum şi posibilitatea de a deconta acest examen din bugetul aprobat pentru decontarea serviciilor medicale paraclinice.

Potrivit medicului, o soluţie ar putea fi corectarea cadrului legislativ şi reînfiinţarea cabinetelor de explorări funcţionale. AGERPRES/(AS/A-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)