Iniţiativa "2035-Prima Generaţie fără Tutun" solicită actualizarea definiţiei fumatului în actele normative care reglementează consumul de tutun în concordanţă cu diversificarea produselor din tutun, astfel încât produsele de acelaşi tip să fie reglementate în acelaşi mod.

Totodată, Iniţiativa "2035-Prima Generaţie fără Tutun", din care fac parte Societatea Română de Cardiologie şi Societatea Română de Pneumologie, cere şi actualizarea definiţiilor publicităţii, promovării, şi sponsorizării produselor din tutun directe sau indirecte, interzicerea fumatului în autovehicule în care se află minori şi femei însărcinate.

O altă cerere a reprezentanţilor organizaţiei se referă la introducerea contribuţiei pentru sănătate aplicate tuturor formelor de produse din tutun, conform redefinirii acestora.

Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie, Dragoş Vinereanu, a declarat miercuri, în cadrul unei dezbateri care a avut loc la Parlament, că în România mortalitatea prin bolile cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea provocată de cancer.

"60% dintre decesele din România se datorează bolilor cardiovasculare şi sub 20% celor cauzate de cancer. Un sfert dintre români sunt fumători. Ştim că fumatul generează 42.000 de decese pe an, 115 decese pe zi, iar 70% dintre infarctele la tineri, asta înseamnă sub 55 ani, sunt datorate fumatului. Fumatul omoară mai mult decât alcoolul, accidentele de circulaţie, drogurile, obezitatea, tentativele de sinucidere, toate la un loc. 60% dintre fumători nu cred că se supun riscului de infarct. Fumul de ţigară conţine peste 250 de substanţe care pot cauza boli. Nicotina distruge aparatul cardiovascular", a spus medicul.

Potrivit acestuia, orice produs care conţine nicotină generează boli cardiovasculare.

"Fumatul pasiv determină boli cardiovasculare. (...) Nicotina este un drog, determină dependenţă la fel ca şi heroina şi cocaina, iar nicotina distruge aparatul cardiovascular", a mai spus cardiologul.

Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Ruxandra Ulmeanu, a afirmat că fumatul pasiv poate duce la cancer de căi aeriene superioare.

"Expunerea involuntară la fumul de tutun afectează în unele ţări până la 70% din naţie. Acest fumat pasiv înseamnă - bolile cardiovasculare - mortalitatea prin boli cardiovasculare. Din punctul de vedere al pneumologilor înseamnă un flagel uriaş, respectiv cancerul pulmonar. Fumatul pasiv înseamnă totodată cancer de căi aeriene superioare (de nas, de gât, de faringe, de limbă, etc), înseamnă apariţia şi agravarea unor boli cronice extrem de proeminente în lume şi România - astmul şi BPOC. (...) Sub 5% dintre pacienţii depistaţi cu cancer pulmonar mai trăiesc la cinci ani de la diagnostic. BPOC adăugat peste fumat creşte riscul de apariţie a cancerului pulmonar de 6 până la zece ori. BPOC odată apărut nu se mai vindecă. BPOC este în creştere", a afirmat medicul pneumolog.

Profesorul doctor Florin Mihălţan a spus că tutunul care nu arde este introdus ca strategie în încercarea "de evita legi" din ce în ce mai restrictive şi în încercarea "de a convinge populaţia" că aceste companii de tutun depun toate eforturile pentru protecţia fumătorului.

"Tutunul încălzit, neîncălzit rămâne tutun. Substanţele periculoase se găsesc, nivelul de gudron este de obicei similar cu cel al ţigărilor obişnuite. (...) Este un element în vogă, extrem de bine promovat", a spus Mihălţan.

Medicul Ioana Munteanu a arătat că prevalenţa fumatului în România este de 28%.

"Prevalenţa este mult mai redusă faţă de 1989 când se raportau valori de aproape 49,7%. Prevalenţa în rândul tinerilor cu vârste între 15-24 de ani a crescut de la 25% în 2014 la 29% în 2017", a mai afirmat Munteanu. AGERPRES/(A-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)