Vaccinurile salvează vieţi, a subliniat, vineri, dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, la o dezbatere privind siguranţa şi eficienţa vaccinurilor, organizată de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) în contextul marcării la nivel global a Săptămânii Imunizării.

"Vaccinurile salvează vieţi - nu este doar o lozincă, este o evidenţă dată de cifrele demografice. În 1979 am reuşit să eradicăm variola. Nu a existat niciun interes economic şi vaccinarea împotriva variolei s-a oprit în 1980, odată cu eradicarea variolei. Practic, dacă vom reuşi să eradicăm şi rujeola, probabil că acelaşi lucru se va întâmpla şi în cazul rujeolei, acelaşi lucru se va întâmpla şi în cazul poliomielitei. Poliomielita este o boală aproape eradicată. (...) Aceeaşi situaţie şi în cazul difteriei", a precizat dr. Rafila.

El a explicat că este vaccinarea este o metodă sigură de prevenire şi de control al bolilor, printre care şi rujeola.

"Este nefiresc să înregistrăm atâtea decese cauzate de rujeolă, în condiţiile în care avem la îndemână vaccinarea, o metodă sigură de prevenire şi control al acestei afecţiuni şi a multor altor boli infecţioase care pot avea consecinţe severe asupra sănătăţii copilului", a spus dr. Rafila.

Medicul a menţionat reacţiile adverse ale vaccinării, mai frecvente fiind cele locale: durere, febră, roşeaţă, care sunt autolimitate.

"Administrarea unui vaccin poate fi urmată, la unii, nu la toată lumea, de apariţia unor reacţii postvaccinare, care pot să fie locale, sistemice sau alergice şi pot fi determinate fie de vaccin, fie de reactivitatea individuală, de erori de administrare sau de cauze coincidente, care urmează temporar vaccinării. Toate aceste cauze sunt monitorizate să se vadă dacă există vreo posibilă legătură între vaccinare şi evenimentul neplăcut. (...) Cele mai frecvente sunt reacţiile locale: durere, febră, roşeaţă - sunt autolimitate, nu înseamnă nimic. Până la urmă, beneficiul legat de vaccinare este incomparabil mai mare", a adăugat dr. Rafila.

Potrivit acestuia, reacţiile alergice, de tip anafilactic, sunt cele care ar putea prezenta, într-adevăr, un pericol, iar, din această cauză, există un protocol pentru a preveni acest lucru, dar frecvenţa este mică, de un caz la un milion de doze de vaccin administrate.

Dr. Rafila a mai explicat că "acoperirea vaccinală în România variază între 67 şi 92% pentru diferitele tipuri de antigene din programul naţional, în condiţiile în care nivelul de siguranţă recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este de 95%, nivel care asigură o bună protecţie populaţională şi permite evitarea epidemiilor şi eliminarea unor boli cum sunt poliomielita şi rujeola".

"Părinţii trebuie să se informeze, în primul rând de la medicii lor de familie, despre beneficiile vaccinării, care depăşesc cu mult riscurile, să înţeleagă că un vaccin este rezultatul unui proces riguros de producţie şi de testare şi că acesta ajunge pe piaţă după ce a primit o serie întreagă de aprobări de la autorităţile competente. Mai mult, părinţii trebuie să aibă încredere că reacţiile adverse postvaccinare indezirabile sunt atent monitorizate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, ca o garanţie suplimentară pentru sănătatea copiilor", a mai spus dr. Alexandru Rafila.

La rândul său, dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti - Ilfov, a susţinut că vaccinurile cresc imunitatea.

Ea a infirmat mai multe mituri referitoare la vaccinare, printre care acela că de la vaccinul ROR se face autism, că sunt copii mult prea mici ca să fie vaccinaţi cu atât de multe şi dintr-o dată, că vaccinurile conţin metale grele.

"Profesioniştii râd când aud toate acestea, dar în ultima vreme ne confruntăm din ce în ce mai mult cu părinţi nehotărâţi", a adăugat dr. Alexiu, menţionând că trebuie comunicat mai mult cu părinţii.

Ea a subliniat că vaccinurile sunt, probabil, printre cele mai sigure medicamente.

"Durează ani întregi să cercetezi, să-l produci, să-l pui pe piaţă şi există reguli foarte stricte privind siguranţa vaccinurilor, transportul şi administrarea lor, aşa încât, în mod normal, prin toate filtrele de evaluare prin care trec, este imposibil că în momentul în care ajung în forma finală de administrare, nu cred că există lucruri mai sigure decât vaccinurile", a adăugat dr. Alexiu.

Potrivit acesteia, "nu trebuie puse în balanţă efectul pe care îl poate avea vaccinul cu efectele pe care le poate avea boala, pentru că balanţa este înclinată foarte clar în favoarea vaccinului ca efect benefic".

Vaccinurile cresc imunitatea şi amânarea vaccinării creşte perioada expunerii riscului de contactare a bolilor, a mai spus dr. Alexiu.

Florina Prundaru, director Cercetare Clinică, reprezentant al Grupului de Lucru de Vaccinuri ARPIM, a explicat că un vaccin ajunge pe piaţă după cel puţin zece ani de cercetare şi dezvoltare.

Aceasta a spus că procesul de cercetare şi dezvoltare a unui vaccin durează între 12 şi 15 ani şi acesta începe de la faza preclinică, unde este stabilit profilul de siguranţă a vaccinului, şi apoi continuă cu etapa studiilor clinice de faza întâi.

"Ulterior, vaccinul trece prin a doua şi a treia etapă a studiilor clinice, care se concentrează pe siguranţa şi eficienţa vaccinului, stabilirea dozajului optim şi a calendarului de administrare. Vaccinul astfel dezvoltat este aprobat de autorităţile competente şi, ulterior, produs şi distribuit populaţiei", a mai spus Florina Prundaru.

,,Ne aliniem mesajului principal pe care Organizaţia Mondială a Sănătăţii încearcă să-l sublinieze în această perioadă: vaccinurile funcţionează. Mai mult, adăugăm că vaccinurile sunt sigure, sunt rezultatul a decenii de cercetare şi dezvoltare şi a unui proces de producţie extrem de riguros, din care 70% din timp este alocat testării calităţii. Mai mult, monitorizarea siguranţei vaccinurilor se desfăşoară pe întreg ciclul de viaţă al unui produs, chiar şi după punerea acestuia pe piaţă, conform reglementărilor impuse de legislaţia europeană. Mai departe, producătorii investesc şi în cercetarea de noi vaccinuri, la nivelul SUA fiind peste 300 de vaccinuri în proces de testare sau dezvoltare," a afirmat Liviu Popescu, director Relaţii Externe al ARPIM. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)