Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), împreună cu Ministerul Sănătăţii, îndeplineşte cerinţele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind accesul la serviciile esenţiale atât prin pachetele de servicii medicale, cât şi prin programele naţionale de sănătate, iar persoanele care nu sunt asigurate beneficiază de acces la asistenţa medicală, se arată în mesajul CNAS transmis sâmbătă, de Ziua Mondială a Sănătăţii.

"Aşa cum subliniază OMS, atingerea dezideratului sănătăţii pentru toţi depinde de efortul conjugat al tuturor instituţiilor, de politicile publice, dar şi de resursele financiare pe care societatea este dispusă să le aloce în acest scop. Profit însă de faptul că Ziua Sănătăţii se suprapune în acest an cu cea mai mare sărbătoare ortodoxă pentru a le transmite tuturor Paşte Fericit, dar şi pentru a atrage atenţia că depinde de fiecare dintre noi să avem grijă de propria sănătate printr-un stil de viaţă echilibrat", a declarat preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, potrivit unui comunicat transmis de instituţie.

În anul 2018, sub deviza "Sănătate pentru toţi", OMS şi-a propus să atragă atenţia asupra necesităţii accesului la serviciile esenţiale din sănătate, în condiţiile în care cel puţin jumătate din populaţia lumii nu beneficiază de asemenea servicii.

"În România, CNAS, împreună cu Ministerul Sănătăţii, îndeplineşte cerinţele OMS de acces la serviciile esenţiale atât prin pachetele de servicii medicale cât şi prin programele naţionale de sănătate. Astfel, chiar şi persoanele care nu sunt asigurate beneficiază de un set de servicii esenţiale prin pachetul minimal, care le permite accesul la asistenţa medicală pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală, pentru supravegherea şi depistarea bolilor cu potenţial endemo-epidemic, pentru monitorizarea sarcinii şi lăuziei, pentru planificarea familială şi pentru o serie de tratamente dentare. Totodată, aceste persoane pot fi incluse, după caz, indiferent de statutul lor în privinţa asigurării sociale de sănătate, în programele naţionale de sănătate, care ţintesc tratarea unor boli grave, costisitoare", se menţionează în comunicatul CNAS.

Conform cu recomandările OMS de extindere progresivă a acoperirii riscurilor de sănătate, în funcţie de disponibilitatea unor noi resurse financiare, CNAS a dezvoltat programele naţionale de sănătate pe care le gestionează prin includerea de noi boli, activităţi şi tratamente, unul din cele mai relevante exemple în acest sens fiind cel al programului de boli rare, care la în prezent ţinteşte un număr de 23 de boli, faţă de doar trei boli în urmă cu un deceniu.

"Totodată, în ultimii doi ani CNAS a facilitat progresiv accesul pacienţilor la tratamente de ultimă generaţie pe mai multe arii terapeutice, prin contractele de tip cost-volum/cost-volum rezultat. Probabil cele mai cunoscute dintre aceste contracte sunt cele pe aria terapeutică a hepatitei cronice virale C, care au permis într-o primă etapă tratarea fără interferon a 5.860 pacienţi, ţinta pentru a doua etapă, aflată încă în derulare, fiind mult mai ambiţioasă - 12.000 pacienţi", precizează sursa citată.

De asemenea, una din principalele ţinte şi ale Contractului-cadru care a intrat în vigoare la 1 aprilie, împreună cu normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, este creşterea accesului beneficiarilor sistemului de asigurări sociale de sănătate la tratamente.

"Astfel, s-a prevăzut posibilitatea obţinerii medicamentelor compensate şi a efectuării investigaţiilor paraclinice oriunde în ţară. Totodată, noile reglementări creează premisele depistării cât mai timpurii a unor afecţiuni grave, precum cele oncologice şi hepatitele cronice. Prin aceleaşi acte normative s-au pus bazele dezvoltării unor noi servicii şi specialităţi medicale în ambulatoriu, cum ar fi serviciile de diagnostic-caz şi specialităţile medicale oncologie-hematologie pediatrică, cardiologie pediatrică, pneumologie pediatrică, nefrologie pediatrică, gastroenterologie pediatrică şi îngrijiri paliative", subliniază CNAS.

Potrivit OMS, serviciile esenţiale sunt cele care ţintesc cele mai importante cauze ale morbidităţii şi mortalităţii, printre acestea numărându-se nu doar tratamentele medicale individuale, ci şi campaniile de sănătate publică precum, spre exemplu, cele de fluorizare a apei potabile sau de reducere a numărului insectelor purtătoare de viruşi. Totuşi, se arată în comunicatul CNAS, OMS atrage atenţia că accesul la serviciile esenţiale de sănătate nu înseamnă gratuitatea tuturor tratamentelor medicale, indiferent de costul acestora, deoarece nici un stat nu poate oferi o asemenea gratuitate în mod sustenabil. AGERPRES/(AS, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)