Lipsa medicamentelor şi, în special, a celor noi, care nu sunt disponibile în România, reprezintă principala problemă a pacienţilor cronici în relaţia cu sistemul de sănătate, relevă un studiu lansat joi de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).

Potrivit studiului intitulat "Raportul privind accesul pacienţilor cu boli cronice la sistemul de sănătate din România", realizat şi prezentat de conf. dr. Florentina Furtunescu (Institutul Naţional de Sănătate Publică), 43% dintre respondenţi au invocat lipsa medicamentelor, 20% timpul pierdut din cauza aglomeraţiei şi a nerespectării programărilor, 19% atitudinea personalului medical care nu îi ajută să se simtă bine veniţi.

46% dintre subiecţii studiului sunt nemulţumiţi de lipsa medicamentelor noi din România, alţi 9% exprimându-şi insatisfacţia pentru faptul că tratamentele sunt disponibile, dar nu sunt compensate şi nu şi le permit.

Pe de altă parte, 43% dintre cei chestionaţi susţin că au ajuns la diagnosticul de certitudine într-o perioadă de şase luni sau mai lungă, 30% că nu au avut acces la un medic specialist care să îi trateze pentru boala de care suferă în oraşul de domiciliu, iar 57% au afirmat că au efectuat plăţi directe pentru analizele de pe perioada tratamentului, în timp ce 42% au spus că au beneficiat de investigaţii gratuite în această perioadă.

Studiul relevă că 69% dintre respondenţi au fost internaţi în ultimul an, iar 38% au susţinut că nu au existat toate medicamentele necesare în spital.

80% dintre subiecţii cercetării au avut nevoie de intervenţii chirurgicale, dintre aceştia jumătate operându-se într-un oraş mai mare din cauza lipsei specialiştilor în patologia respectivă, absenţei echipamentelor şi lipsei de încredere ori comunicare cu medicii din zona de domiciliu sau a dorinţei de a ajunge într-un spital mai performant.

Studiul a fost realizat on-line, cu sprijinul Ambasadei Franţei, în perioada 1 decembrie 2017 - 15 martie 2018, pe un eşantion de 258 de pacienţi, preponderent femei - 78%, cu vârsta variind între 18 şi 68 de ani.

Dat fiind că nivelul de educaţie a respondenţilor de ambe sexe era cel puţin universitar în proporţie de 43%, dr. Florentina Furtunescu a afirmat că la nivelul mai larg al populaţiei României situaţia ar putea fi mai gravă.

Furtunescu a subliniat că metodologia de selecţie a respondenţilor, prin intermediul organizaţiilor de pacienţi, limitează concluziile studiului, acestea neputând fi generalizate pentru toţi pacienţii cronici din ţara noastră.

"Valoarea acestor rezultate constă însă în faptul că ele oferă o perspectivă de moment asupra problemelor pacienţilor cu boli cronice şi permit definirea unor direcţii viitoare de analiză mai aprofundată", a spus dr. Furtunescu.

Ea a accentuat asupra necesităţii unei preocupări mai mari pentru definirea traseului pacientului în sistemul de sănătate şi pentru asigurarea continuităţii între diferite niveluri şi servicii.

În privinţa accesului la medicamente, Florentina Furtunescu consideră că, pe termen mediu, se impune dezvoltarea cadrului instituţional de evaluare a tehnologiilor medicale, delimitarea publică clară a serviciilor şi tehnologiilor acoperite de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi, pe cât posibil, identificarea de surse distincte de finanţare pentru situaţiile de acces îngrădit la terapii existente, dar scumpe.

Nu în ultimul rând, personalul medical ar trebui conştientizat cu privire la importanţa comunicării cu pacienţii, a spus Furtunescu, ea salutând faptul că aproximativ două treimi dintre respondenţii studiului au afirmat că s-ar implica voluntar în activitatea organizaţiilor de pacienţi. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)