Preşedintele Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în Sistemul de Sănătate Sanitar din România, Constanţa Popa, a criticat luni, într-o conferinţă de presă, proiectul elaborat de Ministerul Sănătăţii privind modificarea legii care reglementează acest domeniu de activitate, subliniind că nu orice absolvent de chimie şi biologie are competenţa de a efectua analize medicale.

"Nu orice absolvent de biologie şi chimie are competenţa de a efectua analizele medicale şi, atunci când depun dosarul de înscriere în corpul nostru profesional, (...) trebuie să demonstreze, conform legii actuale, competenţa de a efectua analize de laborator. Această competenţă este dată de diploma de licenţă în biologie/chimie şi de absolvire a unui program de master în domeniul laboratorului medical. Juriştii noştri au refuzat 77 de dosare de înscriere pentru a practica profesiile în laboratorul de analiză medicală unor absolvenţi care nu îndeplinesc cerinţele legale, pentru că erau absolvenţi de inginerie petrolieră, absolvenţi de inginerie textilă, ecologie şi protecţia mediului, iar cei care aveau licenţă în biologie/chimie aveau diploma de master în cosmetică, în medicamente, care nu au nicio legătură cu buletinele de analize medicale", a afirmat Popa.

Potrivit acesteia, încă din anul 1933 există o lege sanitară şi de ocrotire, care prevede cine are dreptul să facă analize pentru pacient şi anume un chimist specializat.

"Dacă elimini competenţa specialiştilor, rezultatul acela va fi sau nu va fi corect. Cine are interesul să elimine competenţa dintr-un proiect de lege, dacă noi, specialiştii, nu susţinem acest lucru? (...) Am trimis 12 adrese Ministerului Sănătăţii la diferite direcţii. Nimeni nu ne-a chemat să ne audă punctul de vedere. Am aflat că proiectul de lege îşi urmează traseul legislativ, fapt pentru care am decis să organizăm această conferinţă de presă şi să informăm opinia publică şi să atenţionăm asupra acestui pericol real care există şi care nu este inventat", a susţinut Popa.

Ea a subliniat că peste 80% dintre diagnosticele medicale şi conduita medicală terapeutică se stabilesc pe baza analizelor de laborator.

"Suntem două categorii de cetăţeni: cei mulţi care ajung în sistemul de sănătate aflat într-o comă profundă de ani de zile, iar ei care conduc, politicienii şi decidenţii, care merg pe un drum bine bătătorit la Viena. Nu suntem de acord cu aceste modificări care ar putea să ne marcheze viaţa definitiv. Suntem de acord cu profesioniştii, cu corpul profesional, care să rămână un filtru în acordarea acelor drepturi de practică şi să nu fie orice absolvent de facultate indiferent de specializare, în afară de cea medicală, să vină să efectueze analize medicale. Incertitudinea noastră este mare în acest moment, de aceea am ales să fim parte din acest demers. Noi am mai câştigat atunci când oncologia medicală a fost scoasă de la rezidenţiat în 2008. Am acţionat statul în judecată şi am câştigat această specialitate. Aşa vom face şi acum, atât timp cât nu se acceptă o colaborare şi o discuţie sinceră cu profesioniştii şi să decidem împreună", a declarat preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia.

Avocatul Dan Cimpoieru a precizat că există în vigoare o lege care prevede că organismul profesional trebuie să colaboreze cu Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte elaborarea reglementărilor care privesc profesia respectivă.

"Suntem într-o situaţie paradoxală în care avem o lege în vigoare, 460/2003, care prevede mai mult decât limpede faptul că ordinul - adică organismul profesional care se ocupă de tot ceea ce înseamnă pregătire profesională, gestionare, urmărire a oamenilor profesionişti din acest domeniu - colaborează cu Ministerul Sănătăţii pentru elaborarea reglementărilor ce privesc această profesie. Asta spune legea în vigoare din 2003. (...) Există o obligaţie legală. (... ) Ce vom face în mod concret? Vom analiza foarte în detaliu această chestiune din punct de vedere juridic şi ne vom adresa instanţei de judecată să cerem acest drept - dreptul de colaborare cu Ministerul Sănătăţii în elaborarea acestui proiect. Ne vom adresa cu acţiune în contencios-administrativ prin care să se oblige Ministerul Sănătăţii (...) să ne bage în seamă, să îşi îndeplinească o obligaţie legală, respectiv aceea de a colabora cu noi. Suntem dispuşi şi vom face acest lucru de a provoca, de a invoca şi o critică de constituţionalitate în ceea ce priveşte elaborarea acestui proiect. (...) În condiţiile în care proiectul de lege a fost adoptat, fără să existe, repet, îndeplinită această obligaţie legală, atunci acel proiect de lege este neconstituţional în România", a explicat avocatul. AGERPRES/(A - autor: Roberto Stan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)