Cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer la femei, afirmă dr. Cezar Betianu, medic specialist Radiologie imagistică în cadrul Spitalului Militar Central, subliniind că, depistat în stadii incipiente, poate fi vindecat de multe ori prin intervenţii chirurgicale limitate, fără necesitatea exciziei în totalitate a sânului afectat.

''Cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer la femei, reprezentând o creştere anormală a celulelor de la nivelul sânilor. Atunci când este diagnosticat în stadii tardive mortalitatea este ridicată, cancerul mamar fiind principala cauză de deces prin cancer la femei'', arată medicul specialist.

El spune că screeningul sau căutarea activă a cancerului mamar, în vederea depistării sale în stadii incipiente, reprezintă o măsură de sănătate aplicabilă la nivelul întregii populaţii, o caracteristică importantă a programului de screening fiind aceea că nu presupune riscuri pentru starea de sănătate a persoanei examinate.

''Studiile arată că programele de screening au avut ca efect scăderea importantă a mortalităţii prin cancer de sân, în special în cadrul grupei de vârstă 40 - 74 de ani. Screeningul se adresează persoanelor asimptomatice, presupus sănătoase. Este recomandat a se efectua screening pentru cancerul mamar în intervalul de vârstă corespunzător incidenţei maxime a acestuia, adică între 40 şi 74 de ani. O metodă premergătoare screeningului este însă autoexaminarea sânilor. Este recomandat ca fiecare femeie să îşi palpeze şi observe sânii în mod regulat şi să se adreseze medicului la depistarea oricăror anomalii nou apărute'', mai spune dr. Cezar Betianu.

Medicul arată că screeningul mamar este opţional la femeile cu vârsta între 40 şi 44 de ani, se efectuează mamografie anual, dacă pacienta doreşte acest lucru, şi recomandat la femeile cu vârsta între 45 şi 54 de ani, se efectuează mamografie anuală. La femeile cu vârsta de peste 55 de ani screeningul este recomandat, se efectuează mamografie o dată la doi ani sau anual dacă pacienta doreşte acest lucru.

''Atâta vreme cât pacienta este într-o stare de sănătate bună şi are speranţa de viaţă de peste 10 ani, se continuă screeningul pe perioadă nedefinită. Discutaţi cu medicul dumneavoastră de familie despre eventualele simptome ale unui cancer de sân. În cazul pacientelor cu antecedente familiale de cancer de sân, cu factori de suspiciune genetică sau alţi factori de risc pentru cancerul mamar, examinările de screening pot fi adaptate. Pentru pacientele tinere, examinarea de primă intenţie o reprezintă ecografia mamară, aceasta având o sensibilitate mai bună pentru ţesutul mamar dens al pacientelor de vârstă fertilă. În toate cazurile de risc crescut pentru cancer de sân, examinarea de primă intenţie (ecografie mamară sau mamografie, după caz) poate fi suplimentată cu examinarea prin rezonanţă magnetică - IRM mamar'', precizează dr. Betianu.

În acelaşi timp, el subliniază că examinările de screening mamar nu sunt dăunătoare.

''O investigaţie de tip screening aduce, prin definiţie, un beneficiu superior oricărui risc. Ele nu sunt dăunătoare pentru sănătatea pacientelor examinate. Metodele de screening imagistic funcţionează bazat pe principii fizice diferite. Astfel, mamografia foloseşte radiaţiile X, dar cantitatea acestora nu este una semnificativă pentru a aduce prejudicii stării de sănătate. În plus, examinarea este ţintită strict la nivelul sânilor, fără iradiere reziduală semnificativă la nivelul altor organe sau ţesuturi. Cumulul de radiaţii administrat în contextul mamografiilor anuale şi respectiv la doi ani presupune un risc pentru sănătate mult inferior riscului apariţiei cancerului de sân. Metoda presupune un uşor disconfort. Ecografia mamară foloseşte ultrasunetele, care nu au niciun efect nedorit asupra stării de sănătate. Metoda este nedureroasă. IRM mamar foloseşte câmpul magnetic, fără efecte secundare asupra stării de sănătate. Există posibilitatea apariţiei de reacţii adverse în cazul administrării substanţei de contrast la pacienţi alergici sau cu afecţiuni ale rinichilor. La fel, metoda este nedureroasă'', detaliază medicul.

În context, dr. Betianu atrage atenţia că o examinare de tip screening nu poate pune un diagnostic de certitudine.

''Dacă în cadrul unei astfel de examinări se ridică suspiciunea unei leziuni maligne, nu amânaţi un consult cu medicul oncolog. Acesta poate stabili care este abordarea optimă a leziunii detectate, astfel încât prognosticul să fie cât mai bun. Pacientele cu cancer mamar diagnosticate şi tratate precoce pot avea speranţa de viaţă normală. În funcţie de diagnosticul final al leziunii detectate în cadrul screeningului, medicul oncolog poate recomanda o altă schemă de monitorizare pe termen lung, atât pentru sânul afectat (dacă acesta nu este excizat în totalitate), cât şi pentru sânul sănătos. Asiguraţi-vă că vă adresaţi din timp medicului în cazul oricărei anomalii apărute la nivelul sânilor. Autoexaminarea reprezintă primul pas în detectarea precoce a cancerului de sân. Cancerul mamar detectat în stadii incipiente are prognostic bun'', conchide dr. Cezar Betianu. AGERPRES/(AS - autor: Cristina Tatu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)

Sursa foto: www.scumc.ro