Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES. Florin Ștefan, transmite: Mai mulți eurodeputați români și bulgari au cerut marți, în Parlamentul European, accelerarea operaționalizării hubului de securitate de la Marea Neagră pe care îl vor gestiona în comun România și Bulgaria și identificarea de fonduri pentru despăgubiri destinate categoriilor afectate de atacurile din Marea Neagră asupra navelor comerciale.

'Șase atacuri în zece zile de drone suspectate că ar fi rusești. Asta înseamnă o escaladare periculoasă și inacceptabilă în Marea Neagră', a declarat șefa diplomației UE în dezbaterea organizată în plenul PE pe tema intensificării atacurilor rusești pe teritoriul UE, în special în Marea Neagră.

Kaja Kallas a mai spus în intervenția ei că Rusia ar putea provoca o criză alimentară mondială prin atacurile sale.

'Rusia utilizează deliberat hrana ca pe o armă, compromițând astfel securitatea alimentară mondială, în special în Africa, în Asia și în Orientul Mijlociu', a apreciat ea.

Moscova 'atacă infrastructurile agricole ucrainene, în special în porturile de la Marea Neagră și ale Dunării, punctele de trecere frontaliere, instalațiile de export, navele și căile de navigație, distrugând infrastructurile de stocare de cereale', a denunțat șefa diplomației UE, afirmând că Ucraina pierde 60 de milioane de euro pe zi din acest motiv.

'Deși stocurile mondiale sunt mai mari decât în 2022, an în care Rusia a blocat 20 de milioane de tone de cereale ucrainene, sistemul alimentar mondial se confruntă acum cu 'furtuna secolului'', a avertizat ea, între 'un fenomen 'Super El Nino', secete în cele două emisfere și un conflict în Orientul Mijlociu care obstrucționează exporturile de îngrășăminte'.

În ceea ce privește creșterea securității la Marea Neagră, Kallas a spus că 'detecția timpurie și împărtășirea informațiilor în timp real sunt esențiale'.

'Hubul pentru securitate de la Marea Neagră, pe care îl vor înființa în comun România și Bulgaria cu sprijinul UE, va întări și mai mult capacitățile de evaluare a situației. Avem de asemenea nevoie de un proces colectiv de luare a deciziei mai rapid, când au loc incidente grave. Acesta este scopul unui protocol de urgență propus care înseamnă consultări politice de urgență și coordonare mai bună în crize hibride majore, inclusiv prin cooperare cu NATO', a mai spus șefa diplomației UE.

Eurodeputatul Tobias Cremer, din grupul S&D, a declarat în cadrul dezbaterii că 'obiectivul lui Putin (președintele Rusiei, Vladimir Putin - n.r.) este pe atât de clar, pe atât de crud: vrea să taie legătura cu Ucraina, care este grânarul lumii'.

'Cu noul hub de securitate maritimă de la Marea Neagră vom putem detecta mai ușor amenințările de securitate. Dar acest lucru trebuie să se întâmple acum', a pledat eurodeputatul, unul dintre membrii PE, în special și români și bulgari, care au pledat pentru accelerarea acestui proiect.

'Vremea cuvintelor a trecut. UE și NATO trebuie să acționeze de urgență. Centrul pentru securitate din Bulgaria și România trebuie să devină o realitate', a pledat eurodeputatul Dan Barna (USR), unul dintre inițiatorii rezoluției care va fi votată joi.

Eurodeputata bulgară Elena Ionceva, din grupul Conservatorii și reformiștii europeni (ECR), a atras atenția, în intervenția ei, că 'nu ne putem permite să-i lăsăm baltă pe oamenii care trăiesc în regiune!'

'Vreau să insist pe crearea unui fond special care să despăgubească pierderile provocate de blocarea Mării Negre', a pledat ea, solicitare recurentă în discursurile eurodeputaților români și bulgari.

'Nu putem aștepta următorul incident grav pentru a acționa. De aceea solicităm finanțarea și operaționalizarea urgentă a hubului de la Marea Neagră. Cerem și fonduri pentru comunitățile care au avut de suferit. Europa și NATO trebuie să acționeze și asta trebuie să se întâmple acum', a pledat în intervenția sa și vicepreședintele PE, eurodeputatul Victor Negrescu (PSD).

'Marea Neagră a devenit sub ochii noștri o zonă de conflict. Fiecare navă atacată în Marea Neagră înseamnă oameni morți, vieți puse în pericol, rute comerciale amenințate', a deplâns la rândul său situația din Marea Neagră eurodeputatul Daniel Buda (PNL).

El a pledat, la rândul său pentru 'accelerarea operaționalizării centrului de securitate maritimă de la Marea Neagră și intensificarea cooperării cu NATO'.

Eurodeputatul Adrian-George Axinia (AUR) a avertizat în plenul PE că 'de aproape cinci ani România este afectată de instabilitatea din Marea Neagră, iar UE nu face mai nimic pentru a proteja și apăra România'.

El a propus mai multe măsuri pe care blocul comunitar ar trebui să le ia în acest caz, printre care 'investiții în tehnologii antidronă și desfășurarea lor în România și Bulgaria'.

Eurodeputatul bulgar Ilhan Kiuciuk din grupul Renew a afirmat că Uniunea a devenit acum mai conștientă de importanța strategică a Mării Negre.

'Este necesar să se accelereze operaționalizarea hubului pentru securitate maritimă, să se consolideze supravegherea maritimă, să se efectueze misiuni de patrulare în cooperare cu NATO și Turcia', a pledat și el.

În ceea ce o privește, Nathalaie Loiseau, din grupul Renew, s-a pronunțat pentru 'crearea unui scut aerian european' care să rezolve problema atacurilor rusești cu drone.

Eurodeputatul Sigfried Mureșan (PNL) a declarat în intervenția sa că, 'numai în acest an, am înregistrat peste 30 de drone care au încălcat spațiul aerian al României' și 'peste 40 de nave comerciale au fost atacate în regiunea Mării Negre'.

El a venit cu trei solicitări concrete pentru blocul comunitar.

'În primul rând, să facem operațional chiar acum Centrul pentru Securitate Maritimă de la Marea Neagră. În al doilea rând, să punem fondurile SAFE neutilizate la dispoziția României și Bulgariei pentru consolidarea capacităților de apărare în regiunea Mării Negre. În al treilea rând, să alocăm fonduri dedicate securității Mării Negre în viitorul buget multianual al Uniunii Europene', a pledat Mureșan, care este raportor al PE pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)