PPE și Renew cer CE să transmită fără echivoc României că 'amendamentul Fritz' riscă să ducă la pierderea fondurilor PNRR
Grupurile politice Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) și Renew Europe (liberal) din Parlamentul European îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să transmită fără echivoc României că plata fondurilor din Programul Național de Redresare și Reziliență este condiționată de implementarea reformelor în respectarea deplină a principiilor statului de drept, dreptului UE, standardelor privind drepturile omului și recomandărilor Comisiei de la Veneția, referire la așa-numitul 'amendament Fritz' adoptat recent de Parlamentul român, potrivit unei scrisori la care a avut acces Politico.
Președintele grupului PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, îi atrag atenția șefei executivului UE 'asupra preocupării grave pentru respectarea statului de drept în România și a riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) să contribuie neintenționat la subminarea democrației românești' și solicită 'atenția și acțiunea urgentă a Comisiei.'
Cei doi lideri susțin în scrisoare că 'Parlamentul României a adoptat recent o lege care afectează direct mandatul unui ales oficial, Dominic Fritz, primarul Timișoarei, provocând preocupări că legislația a fost menită să vizeze un singur caz individual și nu o chestiune generală legală'.
'Această lege reprezintă unul dintre ultimele jaloane ale reformei pe care România trebuie să le îndeplinească până la 31 august pentru a accesa ultima tranșă de fonduri nerambursabile din cadrul MRR. Anterior, Agenția Națională de Integritate constatase că Fritz se afla într-o situație de conflict de interese administrativ din cauza unei chestiuni procedurale minore legate de un plan urbanistic zonal din 2020, elaborat în timpul mandatului predecesorului său - o acuzație pe care mai mulți observatori independenți (precum Fundația Konrad Adenauer din România) au calificat-o drept 'fabricată'. Fritz a pierdut recursul final împotriva acestei decizii în 2026, la zece zile după ce Consiliul Magistraturii din România îl inclusese pe o 'listă neagră' oficială a politicienilor, jurnaliștilor și activiștilor din societatea civilă critici la adresa sistemului judiciar românesc. În temeiul legii privind integritatea în vigoare la acea dată, Fritz a primit o sancțiune disciplinară constând într-o reducere a salariului cu 10% pe o perioadă de șase luni și interdicția de a candida pentru o funcție publică timp de trei ani după încheierea mandatului său de primar, în 2028. Indiferent de temeinicia acelei decizii, consecințele juridice aplicabile fuseseră, așadar, deja stabilite', se arată în scrisoarea făcută publică de Politico.
'Cu toate acestea', precizează cei doi semnatari, 'când Parlamentul se pregătea să adopte, la începutul lunii august, o versiune actualizată a legii privind integritatea - ca jalon în cadrul MRR - o majoritate formată din PSD și AUR a introdus un amendament de ultim moment. Amendamentul prevedea că funcționarii publici care s-au aflat în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii vor fi sancționați suplimentar prin încetarea imediată a mandatului pentru care au fost aleși. Declarațiile publice ale liderilor de rang înalt din PSD și AUR nu lasă nicio îndoială că amendamentul a fost conceput special pentru a viza o singură persoană, pe dl Dominic Fritz. Calitatea sa de președinte al USR face ca această aparentă instrumentalizare a mecanismelor legislative și juridice în scopuri politice să fie cu atât mai îngrijorătoare. Constituția României, precum și principiile fundamentale ale dreptului, sunt clare: legile își produc efectele doar pentru viitor, iar o persoană care a fost deja judecată și sancționată nu poate fi supusă retroactiv unei pedepse suplimentare', au mai precizat Weber și Hayer în scrisoare.
Ei reamintesc că atât PNL și USR, cât și președintele Nicușor Dan, au contestat legea la Curtea Constituțională.
'Cu toate acestea, săptămâna trecută, o majoritate a judecătorilor a respins respectivele obiecții. În pofida deciziei instanței, observatori juridici din întregul spectru politic - alături de trei judecători constituționali care au formulat o opinie separată în termeni fermi - au criticat măsura, calificând-o drept vădit neconstituțională. În opinia noastră, 'amendamentul Fritz' ridică serioase semne de întrebare nu doar cu privire la compatibilitatea sa cu Constituția României, ci și în raport cu diverse garanții prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de dreptul Uniunii. Dincolo de încălcările mai evidente ale unor principii fundamentale, precum securitatea juridică, neretroactivitatea și interdicția utilizării instrumentelor juridice împotriva adversarilor politici, acest caz vizează în mod direct și dreptul Uniunii. Primarul Dominic Fritz este un cetățean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din TFUE; prin urmare, mandatul său există în temeiul aplicării directe a dreptului Uniunii. Un mecanism care anulează retroactiv un astfel de mandat, în baza unui regim sancționator inexistent la momentul alegerilor, privează articolul 22 din TFUE de efectul său util. Drepturile electorale ale cetățenilor mobili ai Uniunii pot fi apărate de Comisie, motiv pentru care vă invităm să exercitați aceste competențe', solicită scrisoarea celor două grupuri politice.
Manfred Weber și Valerie Hayer argumentează că 'sub pretextul îndeplinirii unui jalon al reformei aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență, Parlamentul României a introdus o măsură care încalcă în mod direct legislația Uniunii și reprezintă un regres grav pentru statul de drept în România' și atrag atenția că 'deși 'amendamentul Fritz' constituie cel mai flagrant exemplu, legea ar putea conține și alte dispoziții incompatibile cu obiectivele inițiale ale reformei convenite cu Comisia'. De aceea, ei recomandă 'o evaluare meticuloasă a reformei ca întreg, inclusiv în ceea ce privește slăbirea exigențelor de transparență și aparenta lipsă de proporționalitate în regimul de sancțiuni disciplinare'.
'Dnă președintă, Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România. Respectarea valorilor europene și a statului de drept ar trebui să fie o condiție prealabilă absolută pentru accesarea fondurilor UE, inclusiv a fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență în orice stat membru. Vă cerem să transmiteți cu o claritate lipsită de echivoc că plata fondurilor din MRR este condiționată de implementarea acestor reforme în respectarea deplină a principiilor statului de drept, dreptului UE, standardelor privind drepturile omului și recomandărilor Comisiei de la Veneția', fac apel cei doi eurodeputați.
'Credem că un astfel de semnal din partea Comisiei ar furniza o motivare decisivă pentru ca Parlamentul României să-și reconsidere poziția, evitând astfel riscul pierderii a 770 de milioane de euro în granturi UE și contribuind la finalizarea cu succes a refomelor din cadrul MRR în România. Timpul este esențial. Legea nu a fost încă promulgată de președintele Dan. Rămâne o fereastră de oportunitate procedurală, dar se închide rapid pe măsură ce termenul de 31 august se apropie. Avem încredere în judecata dvs în privința importanței acestei chestiuni și vă mulțumim pentru angajamentul dvs neclintit față de apărarea valorilor europene și a statului de drept', se mai menționează în scrisoare.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Sommet OIF/Nicușor Dan: Francofonia ar trebui să consolideze cooperarea economică între membri prin facilitarea legăturilor de afaceri
Organizația Internațională a Francofoniei (OIF) ar trebui să consolideze cooperarea economică între țările membre prin facilitarea legăturilor de afaceri, cu un accent pe promovarea agriculturii durabile, a securității alimentare și a energiei regenerabile, a afirmat duminică președintele Nicușor Dan, aflat la Phnom Penh pentru al XX-lea Sommet al Francofoniei, informe
Numărul de burse pentru studenții vietnamezi în România va crește în următorii ani, anunță președintele Nicușor Dan
Numărul de burse pentru studenții și cercetătorii postuniversitari vietnamezi în România va crește în continuare în următorii ani, a afirmat duminică președintele Nicușor Dan în timpul unei întrevederi cu omologul său vietnamez To Lam, în marja celui de-al XX-lea Sommet al Francofoniei, ce are loc în capitala cambodgiană Phnom
Francofonie: RDC, dispusă la retragerea candidaturii congoleze la funcția de secretar general al OIF, pentru o abordare comună în sprijinul lui Cioloș
Republica Democratică Congo (RDC) și-a exprimat disponibilitatea de a lua în considerare retragerea candidaturii Julianei Amato Lumumba pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), cu scopul de a favoriza un consens în jurul unui candidat care să unească, se arată sâmbătă într-un comunicat al Ministerului de
Reuniune la nivel înalt a OIF, pentru stabilirea priorităților Francofoniei și alegerea unui nou secretar general
Cea de-a XX-a ediție a Sommet-ului Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) va avea loc în 15 și 16 noiembrie 2026, la Phnom Penh, capitala Cambodgiei. Reuniunea urmărește stabilirea priorităților Francofoniei, consolidarea cooperării dintre statele membre și alegerea noului secretar general. Reuniunea va reuni reprezentanții celor 90 de state și
Comunitatea românească din Orlivka, regiunea Odesa, împotriva închiderii liceului din localitate
Comunitatea românească din localitatea Orlivka, raionul Ismail, s-a pronunțat împotriva închiderii liceului cu predare în limba română din localitate, în cadrul unor consultări cu autoritățile ucrainene desfășurate la data de 10 noiembrie, a anunțat Consulatul General al României la Odesa. Liceul &icir
Caramboluri în Bulgaria/Un șofer de camion român, reținut pentru audieri, fără să fie pus sub acuzare (procuror bulgar)
Un șofer de camion român a fost reținut pentru a garanta prezența acestuia la audierile programate pentru miercuri în contextul demarării procedurilor premergătoare procesului penal în legătură cu accidentele &i
Cetățeanul român rănit în coliziunile în lanț de marți se află în stare critică la un spital din Burgas (BTA)
Cetățeanul român rănit în coliziunile în lanț produse marți pe autostrada 'Trakia' se află în stare critică, relatează miercuri BTA, care a primit informația de la spitalul 'Heart and Brain
AFP: Louise Mushikiwabo și Dacian Cioloș par să se detașeze în competiția pentru desemnarea viitorului secretar general al Francofoniei
Doi candidați, rwandeza Louise Mushikiwabo, actuala deținătoare a postului, și fostul prim-ministru român Dacian Cioloș, par să se detașeze în competiția pentru desemnarea viitorului secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), scrie luni AFP, citând mai multe surse cu care a discutat. La data
Președinta CE înainte de vizita în regiunea Mării Negre: Voi discuta în România și Bulgaria despre consolidarea răspunsului UE
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat într-o declarație dată publicității înaintea vizitei de luni în România și Bulgaria că va discuta cu liderii celor două țări despre situația din teren și despre modul în care Europa își poate consolida răspunsul la amenințările de securitate care escaladează. '
Bulgaria: Rămășițe umane găsite la bordul unei nave lovite de o dronă în Marea Neagră (parchetul din Varna)
La bordul unei nave lovite de o dronă în urmă cu 15 zile în largul litoralului României și transferate la un șantier naval bulgar pentru reparații au fost descoperite rămășițe umane, a anunțat sâmbătă parchetul din orașul bulgar Varna, transmite AFP. 'În timpul operațiunilor de degajare, au fost găsite rămășiț
Casa Bodescu, locul în care a fost votată Unirea Basarabiei cu România, a fost restaurată și redeschisă
Casa Bodescu din municipiul Bălți, clădire în care a fost votată Unirea Basarabiei cu România, în 1918, și-a redeschis porțile după doi ani de lucrări de restaurare. Edificiul, care a găzduit de-a lungul timpului instituții administrative importante, inclusiv Prefectura județului Bălți în perioada interbelică, devine acum sediul Agenției de Dezvoltare
În România și Belgia au fost arestate 16 persoane care furau mărfuri cu ajutorul unei companii de transport fictive
În România și Belgia au fost arestate 16 persoane suspectate de furtul a aproximativ 70 de expedieri de produse, după ce au pretins că reprezintă o companie de transport, a anunțat vineri Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (Eurojust), relatează agenția EFE. Într-un comunicat de presă, Eurojust afirmă că suspecț
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va afla luni în România
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va afla luni, 9 noiembrie, în România în cadrul vizitei sale în regiunea Mării Negre, a anunțat vineri, într-un briefing de presă la Bruxelles, purtătoarea de cuvânt a CE, Paula Pinho. Cu această ocazie, Ursula von der Leyen va avea întrevederi cu președint
România investește în educația și viitorul comunităților din Republica Moldova
Guvernul României a finanțat dotarea unor școli și a unui laborator universitar cu mobilier, echipamente și fond de carte, precum și o campanie de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenților din Chișinău și Bălți, a anunțat joi ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu. Diplomatul a efectuat o
Roxana Mînzatu efectuează vineri o vizită la București pentru discuții privind educația și piața muncii
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, se va afla vineri la București, pentru discuții privind Pachetul privind educația și provocările de pe piața muncii, în perspectiva viitoarei inițiative europene privind locurile de muncă de calitate (Quality Jobs Act). Potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în









