Grupurile politice Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) și Renew Europe (liberal) din Parlamentul European îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să transmită fără echivoc României că plata fondurilor din Programul Național de Redresare și Reziliență este condiționată de implementarea reformelor în respectarea deplină a principiilor statului de drept, dreptului UE, standardelor privind drepturile omului și recomandărilor Comisiei de la Veneția, referire la așa-numitul 'amendament Fritz' adoptat recent de Parlamentul român, potrivit unei scrisori la care a avut acces Politico.

Președintele grupului PPE, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe, Valérie Hayer, îi atrag atenția șefei executivului UE 'asupra preocupării grave pentru respectarea statului de drept în România și a riscului ca plata a 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) să contribuie neintenționat la subminarea democrației românești' și solicită 'atenția și acțiunea urgentă a Comisiei.'

Cei doi lideri susțin în scrisoare că 'Parlamentul României a adoptat recent o lege care afectează direct mandatul unui ales oficial, Dominic Fritz, primarul Timișoarei, provocând preocupări că legislația a fost menită să vizeze un singur caz individual și nu o chestiune generală legală'.

'Această lege reprezintă unul dintre ultimele jaloane ale reformei pe care România trebuie să le îndeplinească până la 31 august pentru a accesa ultima tranșă de fonduri nerambursabile din cadrul MRR. Anterior, Agenția Națională de Integritate constatase că Fritz se afla într-o situație de conflict de interese administrativ din cauza unei chestiuni procedurale minore legate de un plan urbanistic zonal din 2020, elaborat în timpul mandatului predecesorului său - o acuzație pe care mai mulți observatori independenți (precum Fundația Konrad Adenauer din România) au calificat-o drept 'fabricată'. Fritz a pierdut recursul final împotriva acestei decizii în 2026, la zece zile după ce Consiliul Magistraturii din România îl inclusese pe o 'listă neagră' oficială a politicienilor, jurnaliștilor și activiștilor din societatea civilă critici la adresa sistemului judiciar românesc. În temeiul legii privind integritatea în vigoare la acea dată, Fritz a primit o sancțiune disciplinară constând într-o reducere a salariului cu 10% pe o perioadă de șase luni și interdicția de a candida pentru o funcție publică timp de trei ani după încheierea mandatului său de primar, în 2028. Indiferent de temeinicia acelei decizii, consecințele juridice aplicabile fuseseră, așadar, deja stabilite', se arată în scrisoarea făcută publică de Politico.

'Cu toate acestea', precizează cei doi semnatari, 'când Parlamentul se pregătea să adopte, la începutul lunii august, o versiune actualizată a legii privind integritatea - ca jalon în cadrul MRR - o majoritate formată din PSD și AUR a introdus un amendament de ultim moment. Amendamentul prevedea că funcționarii publici care s-au aflat în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii vor fi sancționați suplimentar prin încetarea imediată a mandatului pentru care au fost aleși. Declarațiile publice ale liderilor de rang înalt din PSD și AUR nu lasă nicio îndoială că amendamentul a fost conceput special pentru a viza o singură persoană, pe dl Dominic Fritz. Calitatea sa de președinte al USR face ca această aparentă instrumentalizare a mecanismelor legislative și juridice în scopuri politice să fie cu atât mai îngrijorătoare. Constituția României, precum și principiile fundamentale ale dreptului, sunt clare: legile își produc efectele doar pentru viitor, iar o persoană care a fost deja judecată și sancționată nu poate fi supusă retroactiv unei pedepse suplimentare', au mai precizat Weber și Hayer în scrisoare.

Ei reamintesc că atât PNL și USR, cât și președintele Nicușor Dan, au contestat legea la Curtea Constituțională.

'Cu toate acestea, săptămâna trecută, o majoritate a judecătorilor a respins respectivele obiecții. În pofida deciziei instanței, observatori juridici din întregul spectru politic - alături de trei judecători constituționali care au formulat o opinie separată în termeni fermi - au criticat măsura, calificând-o drept vădit neconstituțională. În opinia noastră, 'amendamentul Fritz' ridică serioase semne de întrebare nu doar cu privire la compatibilitatea sa cu Constituția României, ci și în raport cu diverse garanții prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de dreptul Uniunii. Dincolo de încălcările mai evidente ale unor principii fundamentale, precum securitatea juridică, neretroactivitatea și interdicția utilizării instrumentelor juridice împotriva adversarilor politici, acest caz vizează în mod direct și dreptul Uniunii. Primarul Dominic Fritz este un cetățean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din TFUE; prin urmare, mandatul său există în temeiul aplicării directe a dreptului Uniunii. Un mecanism care anulează retroactiv un astfel de mandat, în baza unui regim sancționator inexistent la momentul alegerilor, privează articolul 22 din TFUE de efectul său util. Drepturile electorale ale cetățenilor mobili ai Uniunii pot fi apărate de Comisie, motiv pentru care vă invităm să exercitați aceste competențe', solicită scrisoarea celor două grupuri politice.

Manfred Weber și Valerie Hayer argumentează că 'sub pretextul îndeplinirii unui jalon al reformei aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență, Parlamentul României a introdus o măsură care încalcă în mod direct legislația Uniunii și reprezintă un regres grav pentru statul de drept în România' și atrag atenția că 'deși 'amendamentul Fritz' constituie cel mai flagrant exemplu, legea ar putea conține și alte dispoziții incompatibile cu obiectivele inițiale ale reformei convenite cu Comisia'. De aceea, ei recomandă 'o evaluare meticuloasă a reformei ca întreg, inclusiv în ceea ce privește slăbirea exigențelor de transparență și aparenta lipsă de proporționalitate în regimul de sancțiuni disciplinare'.

'Dnă președintă, Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România. Respectarea valorilor europene și a statului de drept ar trebui să fie o condiție prealabilă absolută pentru accesarea fondurilor UE, inclusiv a fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență în orice stat membru. Vă cerem să transmiteți cu o claritate lipsită de echivoc că plata fondurilor din MRR este condiționată de implementarea acestor reforme în respectarea deplină a principiilor statului de drept, dreptului UE, standardelor privind drepturile omului și recomandărilor Comisiei de la Veneția', fac apel cei doi eurodeputați.

'Credem că un astfel de semnal din partea Comisiei ar furniza o motivare decisivă pentru ca Parlamentul României să-și reconsidere poziția, evitând astfel riscul pierderii a 770 de milioane de euro în granturi UE și contribuind la finalizarea cu succes a refomelor din cadrul MRR în România. Timpul este esențial. Legea nu a fost încă promulgată de președintele Dan. Rămâne o fereastră de oportunitate procedurală, dar se închide rapid pe măsură ce termenul de 31 august se apropie. Avem încredere în judecata dvs în privința importanței acestei chestiuni și vă mulțumim pentru angajamentul dvs neclintit față de apărarea valorilor europene și a statului de drept', se mai menționează în scrisoare.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Adrian Dădârlat)