Crește proporția românilor care percep UE ca pe un loc de stabilitate și consideră benefică apartenența la spațiul comunitar (Eurobarometru)
Proporția românilor care consideră Uniunea Europeană un loc de stabilitate într-o lume cu probleme a crescut la 74% de la ultimul sondaj Eurobarometru din toamna anului trecut, iar apartenența României la spațiul comunitar este considerată benefică de 73% dintre cetățeni, o evoluție semnificativă în același interval din timp, potrivit rezultatelor cercetării din aprilie-mai date publicității miercuri dimineață de Parlamentul European.
Nu mai puțin de 74% dintre cetățenii europeni consideră că țara lor a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, iar 21% spun că aceasta nu a beneficiat, proporție care a crescut cu un punct procentual față de ultimul Eurobarometru din noiembrie 2025. Potrivit unui comunicat al PE dat publicității miercuri, acesta este cel mai ridicat procentaj înregistrat vreodată într-un sondaj Eurobarometru pentru această întrebare de când a fost pusă pentru prima dată în 1983. Românii au aceeași opinie în proporție de 73%, în creștere cu șase puncte procentuale față de ultimul sondaj, iar 23% au o opinie contrară.
Întrebați care sunt beneficiile apartenenței țării lor la UE, principalele răspunsuri oferite la nivelul blocului comunitar au fost că 'UE contribuie la protejarea păcii și consolidarea securității' (40%), 'Statutul de membru UE contribuie la îmbunătățirea cooperării dintre țara noastră și alte țări ale UE' (34%) și respectiv 'UE contribuie la creșterea economică din țara noastră' (28%). În ceea ce-i privește pe români, principalul beneficiu identificat a fost că 'UE oferă noi oportunități de muncă' (37%), urmate de 'UE contribuie la protejarea păcii și consolidarea securității' (28%), respectiv 'UE contribuie la creșterea economică' și 'UE îmbunătățește nivelul de trai' (câte 25%).
Românii sunt mult mai optimiști decât restul europenilor în privința viitorului lumii, 57% declarându-se optimiști și 38% pesimiști, în comparație cu 38% optimiști cetățenii UE și 58% pesimiști.
Părerile românilor sunt mai apropiate de cele ale celorlalți cetățeni din UE când vine vorba despre viitorul UE, al țării lor sau al familiei și cel personal. O proporție de 60% dintre români sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE, față de 36% pesimiști, în timp ce la nivelul UE aceste proporții sunt de 59% și respectiv 37%.
În privința viitorului țării lor, 60% dintre români se declară optimiști, în creștere cu un punct procentual față de ultimul Eurobarometru din noiembrie 2025, în timp ce, la polul opus, 38% spun că sunt pesimiști, proporție rămasă constantă de la ultimul sondaj la nivelul UE. Referitor la viitorul familiei și personal, 76% dintre români se declară optimiști, în creștere cu patru puncte procentuale de la ultimul Eurobarometru, proporție identică cu cea de la nivel european.
Întrebați ce sentimente le definesc cel mai bine starea emoțională actuală, cetățenii europeni au răspuns în primul rând incertitudine (44%), speranță (43%), încredere (33%) și senitătate (27%), iar românii au preferat să răspundă - speranță (49%), încredere (40%), incertitudine (37%) și neputință (29%).
Nu mai puțin de 74% dintre români sunt de acord cu afirmația că UE este un loc de stabilitate într-o lume cu probleme (în creștere cu 5 pp față de ultimul sondaj), față de 75% media UE, iar 23% dintre români și respectiv 22% dintre europeni sunt în dezacord cu această afirmație.
Apoi, 54% dintre români cred că rolul UE de a proteja cetățenii împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate ar trebui să devină mai important, în creștere cu șapte puncte procentuale, față de 68% la nivelul UE (+2 pp). Pe de altă parte, 26% dintre români cred că rolul UE ar trebui să devină mai puțin important în acest context, față de doar 11% la nivelul UE.
Întrebați pe ce ar trebui să se concentreze UE pentru a-și consolida poziția în lume, cetățenii UE au răspuns în primul rând 'Apărare și securitate' (39%, +1 pp), 'Independența, resursele și infrastructurile energetice' (35%, +6 pp) și 'Competitivitate, economie și industrie' (32%, la fel ca în noiembrie 2025). Românii au pus și ei pe primul plan Apărarea și securitatea (36%, + 2 pp), pe locul al doilea s-a situat Competitivitatea, economia și industria (27%, + 2 pp), iar pe locul al treilea la egalitate Independența energetică și Securitatea alimentară și agricultura, cu câte 26%, cea de a doua în creștere cu 5 puncte procentuale față de ultimul Eurobarometru.
În ceea ce privește subiectele pe care le-ar dori abordate cu prioritate de Parlamentul European, opiniile de la nivelul UE coincid cu ale românilor, deși procentele diferă. Astfel, cetățenii UE au pus pe primele trei locuri Inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (47%), Economia și crearea de locuri de muncă (35%) și respectiv Apărarea și securitatea UE (34%). Românii au avut aceleași opțiuni, dar proporțiile în care au ales aceste teme sunt de 42%, 41% și respectiv 31%. Pe locul al patrulea s-a aflat în România Agricultura și securitatea alimentară (28%), temă care îi preocupă la nivelul UE pe 20% dintre respondenți.
'În această perioadă de incertitudine la nivel mondial, europenii văd din ce în ce mai mult Uniunea Europeană ca pe un reper de stabilitate. Într-o lume tulbure, această încredere este cel mai mare atu al Europei. Se așteaptă în mod clar de la noi să acționăm decisiv pentru a le oferi cetățenilor noștri securitate, prosperitate și oportunități', a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, citată în comunicatul PE.
În ceea privește satisfacția privind calitatea vieții, 83% dintre cetățenii UE se declară foarte sau destul de mulțumiți, iar 17% nu prea mulțumiți sau deloc mulțumiți. Proporția românilor mulțumiți de calitatea vieții este de 63%, iar a celor nemulțumiți este de 37%.
Întrebați care ar fi principalele domenii în care schimbările le-ar îmbunătăți calitatea vieții, cetățenii UE au răspuns Situația financiară și capacitatea de a face față cheltuielilor zilnice (42%), Calitatea și accesibilitatea asistenței medicale (37%) și respectiv Sănătatea fizică și mentală (35%), în timp ce românii au pus imediat după situația financiară (38%), Siguranța locului de muncă și condițiile de muncă (33%) și Calitatea și accesibilitatea asistenței medicale (29%).
Sondajul Eurobarometru al PE din primăvara anului 2026 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 9 aprilie - 4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, iar în unele state membre - Cipru, Danemarca, Malta, Finlanda și Suedia - au fost realizate și interviuri video suplimentare. În total, au fost realizate 26.421 de interviuri, iar rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Raportorul PE pentru bugetul multianual avertizează statele membre că nu vor putea impune orice compromis legislativului UE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Raportorul Parlamentului European pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a avertizat luni Consiliul că nu va putea impune orice compromis între statele membre legislativului comunitar, afirmând că în prezent influența
Siegfried Mureșan: Dacă situația de blocaj nu e depășită, alegerile anticipate ar putea să devină o necesitate
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL), varianta de premier propusă de PNL, USR și UDMR, a declarat luni, la Strasbourg, că este posibil ca alegerile anticipate să devină o necesitate, în cazul în care situația de blocaj pentru formarea unui nou guvern nu va fi depășită în următoare
Ambasadorul României la Chișinău, în vizită la Portul Giurgiulești: 'Este mai mult decât un punct de tranzit'
Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a vizitat joi Portul Internațional Liber Giurgiulești, pe care îl descrie drept un obiectiv strategic pentru Republica Moldova și întreaga regiune. 'Într-un context regional marcat de provocări majore, Portul Giurgiulești este mai mult decâ
Membrii Comisiei speciale a PE pentru criza locuințelor în UE vin în misiune la București, anunță eurodeputata Georgiana Teodorescu
Eurodeputații Comisiei speciale pentru criza locuințelor în Uniunea Europeană vin la București în perioada 26-28 octombrie, a anunțat Georgiana Teodorescu, membră a Comisiei HOUS și singurul europarlamentar român implicat direct în negocierile politice pe dosarul crizei locuințelor din poziția de raportor din umbră al Grupului ECR, într-un comun
Hadja Lahbib vizitează România și Republica Moldova pentru discuții despre mecanismele europene de protecție civilă
Comisarul european pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, vine joi, 10 septembrie, la București, unde va discuta cu președintele Nicușor Dan, cu premierul interimar Ilie Bolojan și cu secretarul de stat Raed Arafat despre pregătirea Europei pentru situații de criză și despre rolul României în mecanismele europene de protecț
Ambasadoarea Carmen-Ileana Mihălcescu, în vizită în Creta, unde navele 'Mircea' și 'Regele Ferdinand' se aflau în portul Souda
Ambasadoarea României în Grecia, Carmen-Ileana Mihălcescu, a efectuat în perioada 4-7 septembrie o vizită în Creta, unde în aceleași zile s-au aflat, în portul Souda, navele 'Mircea' și 'Regele Ferdinand'. Vizita a urmărit consolidarea cooperării dintre România și Grecia, atât în plan militar și de
Soluțiile pentru siguranța copiilor în mediul online, analizate la Chișinău, în prezența Maiei Sandu și a Mirabelei Grădinaru
Provocările cu care se confruntă copiii și adolescenții în contextul evoluțiilor digitale rapide și soluțiile care pot fi implementate pentru a asigura protecția acestora în mediul online au fost analizate joi, la Chișinău, în cadrul unei Conferințe internaționale dedicate siguranței online și impactului mediului digital asupra sănătății mintal
CoE: Progrese în România în prevenirea relelor tratamente la poliție și în închisori; îngrijorare cu privire la condițiile precare de detenție și supraaglomerarea
Autoritățile române au făcut progrese semnificative în combaterea relelor tratamente aplicate persoanelor deținute de poliție și în unitățile penitenciare, se arată într-un raport al Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei publicat joi, care atrage totuși atenția că, în continuare, condițiile de detenție rămân foa
Zelenski acuză Rusia că a avariat intenționat un punct de trecere al frontierei dintre Ucraina și România
Rusia își continuă campania împotriva infrastructurii logistice ucrainene, iar în atacul masiv din noaptea de luni spre marți, cu 'un număr semnificativ' de rachete și drone cu motor cu reacție, a provocat intenționat pagube la un punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și România, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe p
Elveția: O persoană arestată după un incendiu într-un imobil soldat cu 4 morți, între care doi români
O persoană a fost plasată în arest preventiv în Elveția după un incendiu care s-a soldat cu patru morți, dintre care doi români, în urmă cu zece zile, la Thusis, în estul țării, a anunțat luni justiția, relatează AFP. Acest incendiu a izbucnit în noaptea de 20 spre 21 august în imobilul în care s
Ziua Limbii Române, sărbătorită la Chișinău prin Marea Dictare Națională și evenimente culturale
Republica Moldova sărbătorește luni Ziua Limbii Române, sărbătoare care își are originile în perioada Renașterii Naționale, iar la Chișinău acest eveniment este marcat prin Marea Dictare Națională și evenimente culturale, informează Moldpres.
VIDEO Zelenski, la Chișinău: #Ucraina este pregătită să contribuie la dezvoltarea capacităților de apărare ale României și Republicii Moldova
Ucraina este pregătită să contribuie la dezvoltarea capacităților de apărare ale României și Republicii Moldova, a declarat joi, la Chișinău, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-o conferință de presă comună cu președinta moldoveană Maia Sandu și președintele român Nicușor Dan. 'Ucraina este pregătită să contribuie la dezvoltarea ca
VIDEO Maia Sandu salută legăturile strânse cu România și #Ucraina, alături de Nicușor Dan și Volodimir Zelenski
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat joi legăturile strânse ale țării sale cu România și Ucraina, într-o conferință de presă comună la Chișinău alături de omologii săi român Nicușor Dan și ucrainean Volodimir Zelenski, cu ocazia marcării a 35 de ani de independență a Republicii Moldova. 'Avem același atașament față de val
Sandu, după parada militară: O Moldovă pașnică are nevoie de o Moldovă capabilă să-și apere pacea
Chișinăul continuă să investească în securitate și să își întărească parteneriatele, pentru că 'o Moldovă pașnică are nevoie de o Moldovă capabilă să-și apere pacea', a transmis joi președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după ce a participat alături de președintele României, Nicușor Dan, la parada militară dedicată celor 35 de ani de indep
Nicușor Dan: 'România nu cere SUA mai mult, România se oferă să facă mai mult' (articol de opinie)
România nu cere SUA mai mult, ci se oferă să facă mai mult, afirmă președintele Nicușor Dan într-un articol de opinie publicat joi pe site-ul Fox News, în care mai transmite, printre altele, că înțelege că recunoștința pentru ajutorul american trebuie însoțită de responsabilitate și dă asigurări că țara noastră 'nu va aștepta să fie testată











